Nvidia RTX PRO 6000 Blackwell este alternativa RTX 5090 pentru treburi serioase (Review)
Nvidia RTX PRO 6000 Blackwell, alternativa pentru Workstation la seria RTX 5000 pe care o știm cu toții, reprezintă tot ce are Nvidia mai bun de oferit, într-un pachet fără compromisuri adaptat la cerințele dezvoltatorilor din industria AI și nu numai.
Da, știu, au fost multe în perioada recentă și sincer mă așteptam să fiu mai indiferent la acest produs. Adică, o reacție de, hai încă una, super, a 30-a placă video pe care o testăm la noi pe Zona. Dar haideți să vă explic de ce RTX PRO 6000 Blackwell nu este un produs oarecare.
Sigur, ca aspect exterior, este doar o placă video. Și ca în orice review cinstit, ne-am gândit să adăugăm puțin context trăgând câteva paralele cu sora sa mai mică, GeForce RTX 5090.
Design/Construcție
Cutia în care vine acest dispozitiv este în antiteză completă cu dispozitivul în sine, ceea ce mi se pare amuzant, dar cumva în temă cu dispozitivele profi, care nu au nevoie să demonstreze nimic și să câștige pe nimeni cu un pachet frumos și plin de briz-brizuri.
Nu cred că există cineva care și-ar cumpăra din greșeală acest dispozitiv și are nevoie de o cutie frumușică să fie convins la fel cum nu cred ca e nevoie să explici unuia care lucrează pe servere complexe ce este un Pro Series sau un Quadro.
Deci clar, la capitolul unboxing nu e mare lucru de zis. Ai efectiv o cutie gri, cu niște spumă, un adaptor 12 volt high power 4 la 1 și niște instrucțiuni. Atât.
Placa în sine este extrem de similară cu 5090 Founders, în mare parte pentru că ambele împart aceiași carcasă exterioară și aceiași construcție. PCB-ul este amplasat central, flancat de cele 2 ventilatoare care sunt flow-through. Singura diferență vizuală între cele 2 modele este zona centrală care este lucioasă, vopsită Piano Black. Aceasta îi dă o notă elegantă cum nu îmi imaginam că e posibil pentru o placă video și sincer, chiar dacă e un magnet teribil de amprente și probabil se zgârie destul de ușor, îmi place enorm.
Un alt aspect la care s-a renunțat în cazul lui RTX PRO 6000 Blackwell este iluminatul plăcii. LED-urile albe incluse cu seria RTX 5000 Founders Edition lipsesc cu desăvârșire în cazul seriei Blackwell și nici nu le vei duce lipsa, mai ales că placa își va petrece viața ascunsă într-un sertar al serverului, sau al unui workstation unde nu stă nimeni să-i admire luminițele.
În continuare trebuie să admir forma compactă a seriei 5000 Founders, lansate anul acesta, pentru că avem un sistem de răcire foarte eficient și silențios îndesat în spațiul a doar 2 sloturi PCIe. Ceea ce a devenit extrem de rar la acceleratoare grafice pentru PC și cu atât mai puțin în cazul celora cu performanțe de nivel high-end. Mai ales dacă ne uitam la implementări ca Aorus Master sau Astral, unele întinzându-se și pe 3-4 sloturi PCIe. Și în continuare ne bucurăm de poziția conectorului 12VHPWR, rotit la 45 de grade ca să încapă și în carcase mult mai subțiri.
La capitolul conectivitate este o mică diferență între ea și RTX 5090 Founders cu care am tot comparat-o, anume că RTX PRO 6000 Blackwell renunță complet la portul HDMI în favoarea a patru ieșiri DisplayPort 2.1b. Util de știut pentru cei care folosesc în mod exclusiv monitoare și televizoare cu port HDMI.
Performanță
Și am ajuns unde cred că aștepta toată lumea cu sufletul la gură. Ok, e frumoasă dar CUM MERGE? Aceasta e întrebarea pusă de toată lumea, mai ales după ce-i vezi prețul. Păi hai să aflăm împreună.
NVIDIA RTX PRO 6000 Blackwell Workstation Edition este bazată pe același chip ca și 5090, GB202, lucru care a născut cumva această ușoară comparație între modele. De asemenea, dacă urmărești specificațiile vei vedea că sunt foarte similare, cu o creștere ușoară de valori în cazul lui RTX Pro 6000 datorată faptului că mai multe secțiuni din chip sunt deblocate sau funcționale.
Astfel 21760 de nuclee CUDA devin 24064 în implementarea RTX 6000, Nucleele de Raytracing cresc de la 170 la 188, unitățile de mapare a texturilor la fel și ele de la 680 la 752, ROPs cresc de la 176 la 192 și aș putea continua cu toate specificațiile dar ați înțeles ideea. Și da, am numărat și unitățile ROPs pentru a fi siguri că ies toate la numărătoare. Deci pe hârtie așteptarea este la un salt de performanță cu 8-10% peste nivelul unei RTX 5090.
Și pentru că este un produs pentru workstation, inginerii Nvidia au selectat componente în primul rând după criteriul fiabilității și nu evitarea fenomenului de coil whine. Știți voi, zgomotul acela ascuțit care te poate scoate din minți atunci când te joci și în liniște în jur.
Țiuitul intermitent și „jucăuș” este prezent și aici și este mai puternic decât în cazul surorii RTX 5090. Acest lucru nu ne-a surprins dat fiind consumul de 600W, dar oricum nu ar trebui să conteze prea mult. După cum am zis și mai devreme, această placă nu-și va petrece viața pe birou, lângă tine, să o admiri într-o carcasă de tip acvariu înconjurată de luminițe. Această placă video va munci cel mai probabil într-un rack de servere, workstation sau ascunsă bine într-o carcasă cu antifonare, deci coil whine-ul va fi ultimul sunet remarcat.
Teste sintetice
La capitolul teste sintetice vom avea ceva mai multe softuri decât de obiecei, în mare parte pentru că am ales să includ, pe lângă 3DMarkul cel de toate zilele, Blender, V-Ray dar Geekbench AI și suita de teste Procyon de AI.
Așa că luați ochelarii la ochi și hai să trecem în revistă cifrele:
| Benchmarks | RTX 5090 Founders Edition | RTX 6000 Pro | % vs RTX 5090 |
| 3DMark Time Spy Extreme | 22370 | 23676 | 5.84% |
| Graphics | 25758 | 27659 | 7.38% |
| CPU | 12816 | 13038 | 1.73% |
| 3DMark Fire Strike Extreme | 49061 | 53282 | 8.60% |
| Graphics | 59303 | 63064 | 6.34% |
| Physics | 43622 | 49452 | 13.36% |
| Combined | 23271 | 26028 | 11.85% |
| 3DMark Fire Strike Ultra | 32165 | 34865 | 8.39% |
| Graphics | 33012 | 35606 | 7.86% |
| Physics | 43349 | 49950 | 15.23% |
| Combined | 20366 | 21668 | 6.39% |
| Port Royal | 36779 | 39738 | 8.05% |
| Speed Way | 14517 | 15548 | 7.10% |
| Steel Nomad | 14100 | 15407 | 9.27% |
| Superposition 4K Optimized | 39502 | 45777 | 15.89% |
| Superposition 8K Optimized | 18382 | 19514 | 6.16% |
| Blender – monster | 7377 | 8046 | 9.07% |
| – junkshop | 3999 | 4200 | 5.03% |
| – classroom | 3744 | 4043 | 7.99% |
| V-Ray GPU – RTX | 15041 | 15127 | 0.57% |
La o trecere rapidă peste ele ai putea fi confuz, pentru că nu sunt vast mai mari față de 5090, ceea ce era ușor de așteptat. De ce se întămplă asta? Well, în mare parte pentru că puterea de procesare efectivă este cam tot pe acolo, singura diferență notabilă este memoria video triplă, memorie care nu este folosită la maxim de aceste benchmark-uri.
Dacă ne-am opri aici, concluzia ar fi că nu merită, ai în față un RTX 5090 ușor mai puternic dar triplu ca preț. Unde se ascunde de fapt puterea extra? Care este avantajul ei? Hai să continuăm împreună, poate o regăsim.
Teste Gaming
Pentru că nu-mi stă în fire să mă abțin, probabil în primele cinci minute de la eliberarea acestei frumuseți din cutia în care a ajuns, mi-am pus întrebarea care nu cred că va surprinde pe nimeni și care sunt sigur că majoritatea din voi o aveați în minte: Can it run CRYSIS?
De menționat faptul că deși nu este catalogată drept placă video pentru gaming, nimic nu te poate opri să pornești niște jocuri doar ca să-ți satisfaci curiozitatea de a vedea cum se comportă cea mai scumpă placă video testată de noi până acum. La urma urmei, are absolut tot ce are și RTX 5090, inclusiv acces la toată suita de DLSS 4.0 și Multi Frame Generation. Deci ar fi păcat, nu? NU?
Așadar începem lista ușor restrânsă cu Doom: The Dark Ages pentru că țin să menționez încă o dată cât de impresionată a fost toată lumea din redacție de nivelul de detaliu al benchmarkului inclus odată cu update-ul de Path Tracing al jocului.
Aici cu toate setările pe Ultra Nightmare, rezoluție 4K, desigur, avem diferențe minore, de numai 6% cu DLSS pe Quality adică o creștere de la 65 la 69FPS. Activarea MFG duce la un bonus maxim de 10%, un halucinant 221 de FPS în 4K. Deja observăm cum se respectă trendul impus de testele sintetice.
Deci acum știm sigur că poți face o pauză de la muncă numai ca să omori sute de demoni prin Doom, folosind stația ta de lucrul configurată cu o placă video RTX Pro 6000.
Continuăm cu Cyberpunk 2077, pentru că nu ar fi o testare de putere grafică fără acest mare consumator de resurse.
AIci diferențele sunt de 9% în favoarea lui Blackwell în 4K, cu toate detaliile la maxim și Path Tracing, dar scad către 6-7% pe măsură ce activezi DLSS pe Quality și Multi Frame Generation. Chiar și așa, valori precum 230 FPS în 4K cu Path Tracing sunt halucinante, chiar dacă doar ușor mai mari ca în cazul lui RTX 5090.
Trendul continuă și în Red Dead Redemption 2, unde, cu absolut toate detaliile la maxim și fără ajutorul DLSS-ului, RTX 6000 obține un cinstit 214 FPS în QHD și 168 cadre în 4K. Rezultatele se învârt în continuare pe la 8-12% diferență față de scorurile obținute de sora mai mică RTX 5090 care a scos 180 FPS la 2K și respectiv 156 pentru 4K.
În Dying Light 2 nici nu mai ai nevoie de DLSS sau Frame Generation, pur și simplu totul rulează perfect, chiar și la 4K alături de RTX Pro 6000. Avem 94 FPS „curat”, 151 cu DLSS setat pe Quality și 60% sharpness și 226 cu DLSS + Frame Gen 2x, valori mai mult decât satisfăcătoare.
Nici nu mai are sens să pornim jocuri eSports precum CS2, Valorant sau League of Legends, vă garantez că vor rula impecabil la sute de cadre pe secundă, poate chiar să depășim 1000 cu setările voastre preferate de 4:3. Aici chiar ar fi exagerat și o risipă uriașă de bani să-ți cumperi un Blackwell pentru astfel de jocuri. Bineînțeles, sunt banii voștri, faceți ce vreți cu ei, dar totuși…
Ce concluzie putem să tragem după ce ne-am jucat puțin? Evident că nu are sens o astfel de placă video doar pentru joacă. Există probabil excepții, poate doar dacă te joci în 8K anumite jocuri care au niște resurse grafice colosale care trebuie încărcate în memoria video a plăcii video și cei 32GB ai lui RTX 5090 nu sunt suficienți, dar șansele să existe un astfel de joc sunt minime, cel puțin la momentul testării. Deci dacă scopul tău principal este gaming, RTX 5090 e destul.
Video Rendering
Ok, nu multe sunt aplicațiile în care vei beneficia palpabil de cei 96GB VRAM din dotarea lui RTX Pro 6000, acestea fiind de obicei aplicații specializate la care ori nu avem acces ori know-how cum să le folosim. Recunosc că mi-ar plăcea să creez minuni în autoCAD dar realist vorbind cred că-mi trebuie ani să ajung acolo.
Totuși am găsit și un scenariu de utilizare mai de oameni normali, anume randarea video, tocmai pentru că ne-am adus aminte de testele rulate pe Studio Box Pro-ul lansat recent, link mai jos. Așadar am dat praful depus între timp peste respectivele timeline-uri de test și le-am rulat și pe stația de test, atât cu RTX Pro 6000 dar și cu RTX 5090, ca să avem un context mai clar.
Haideți să va dau câteva detalii despre proiect: softul utilizat a fost ultimul DaVinci Resolve Studio 20, fișierele folosite au fost XAVC Intra 422, filmate cu Sony FX-6 pentru stand-up, H265 422 filmate cu FX-3 pentru ilustrație, și H264 pentru alte elemente, descărcate de pe net sau filmate cu telefonul. Durata timeline-ului este de 30 de minute fără vreo 7 secunde, iar dimensiunea totală a proiectului e de 221GB. Setările de export din DaVinci au fost MP4 ca format, cu codec H264, la rezoluție UHD, 3840 cu 2860, la 60 de cadre pe secundă.
Ca un punct de referință înainte să începem avem următorii timpi: M1 Ultra a reușit să exporte clipul în 14 minute și 16 secunde iar Studiobox Pro, cu RTX 5080, în 10 Minute și 37 de secunde. Bun, acum să punem la treabă și capii de serie, adică RTX 5090 și RTX Pro 6000 Blackwell.
Timpii obținuți au fost, după cum intuiam, destul de apropiați, la numai 4 minute 26 pentru 5090 și respectiv 4 minute 10 secunde pentru RTX Pro 6000. Dar ce e mai interesant este că pe durata testării am urmărit și încărcarea resurselor acestor plăci și putem trage o concluzie intermediară. Pentru randare 4K RTX 5090 ține pasul în general cu Pro 6000, cei 32 GB VRAM ai săi fiind suficienți pentru peste 90% din scenarii.
Dar, și aici trebuie să fiți atenți, pentru că în randare resursele sunt încărcate adesea în memoria video, de aici și încărcarea intensă. Deci dacă adăugăm în ecuație și niște 3D sau creștem rezoluția către 8K atunci vom începe să observăm cum RTX Pro 6000 Blackwell începe să se distanțeze de 5090. Am testat un astfel de scenariu și noi, iar în 8K, cu codecul schimbat de la H.264 la H.265, RTX 5090 randează mai-sus menționatul test în aproape 10 minute și 17 secunde.
Și aici începem să vedem diferențe mai palpabile pentru că Blackwell a reușit același task în 9 minute și 3 secunde, deja o diferență de 1 minut și 10 secunde, sau 11% în favoarea acestuia. Probabil dacă adagi și 3D sau introduci considerabil mai multă complexitate video-ului atunci vei vedea rezultate și mai distanțate. Timpul câștigat se datorează în mare măsură încărcării memoriei video, pentru că în acest scenariu am daVinci a mâncat constant 35GB sau mai mult pe Blackwell.
AI
Unul din punctele forte ale lui RTX Pro 6000 Blackwell este fără îndoială cantitatea de memorie video de care dispune. Cei 96GB VRAM, triplu față de alternativa pentru gaming RTX 5090, îi permit lui RTX 6000 să ruleze local modele AI-uri vast mai complexe. Mult mai rapid și eficient în privința costurilor decât prin închirierea unui centru de procesare cloud.
Eficiența este dată de faptul că LLM-urile tind să-și încarce parametrii (sau weights), datele de intrare dar și calculele intermediare (Activations) în memoria video a plăcii. Aceasta este considerabil mai rapidă, fiind GDDR7 versus memoria RAM a sistemului care este cel mai probabil DDR5.
Dacă modelul depășește capacitatea de memorie video va trebui să apeleze pentru orice nevoie are extra la memoria RAM a sistemului, moment în care se creează un ciclu de mutare a parametrilor, a datelor, intrări etc între cele două, ciclu care adaugă timpi morți, latență și complexitate inutilă. Deci putem spune că am găsit un capitol unde RTX Pro 6000 „dă ture” în jurul lui RTX 5090, folosindu-și atuurile din dosare.
Partea ironică este că testele sintetice care măsoară puterea de procesare AI nu reflectă această realitate, în mare parte pentru că nu încarcă total memoria plăcilor testate, ci doar măsoară puterea de procesare a nucleelor tensor disponibile. Pur și simplu pentru că un astfel de benchmark să poată funcționa cu acceleratoare grafice de la nivelul celora incluse cu PC-uri de buget, până la soluții workstation cum este cea de față, scenariul de procesare trebuie adus la cel mai mic numitor comun.
Astfel, dacă scoatem din ecuație RAM-ul extra, diferențele sunt în continuare mici între RTX Pro 6000 și 5090, atât în Geekbench AI dar și în Procyon cu ale sale teste de AI Computer Vision, AI Image și Text Generation.
În Geekbench AI RTX Pro obține scoruri precum 51383 în mod Single Precision, 76878 cu Half Precision și 38296 în modul Quantized, numere marginal mai mari față de 50288 Single, 75838 Half și 36639 Quantized pentru RTX 5090. Dacă vreți și mai precis, diferența este între 3 și 4% în favoarea Pro-ului.
Trecem la Procyon și avem următoarele rezultate pentru Pro: 8732 puncte în generare de imagini Stable Diffusion 1.5 – FP16, 6889 în același test dar Stable Diffusion XL – FP16 și 2580 puncte în AI Computer Vision. Aceste valori sunt ușor superioare, mai precis tot maxim 5%, celor obținute de 5090: 8351 în generare de imagini cu Stable Diffusion 1.5 – FP16, 6789 același test dar Stable Diffusion XL – FP16 și 2490 scor în AI Computer Vision.
Temperaturi și consum
La capitolul răcire trebuie încă o dată să lăudăm construcția seriei Founders Edition de la NVIDIA de anul acesta și cum au reușit să țină sub control cei 600W de consum maxim al acestui model cu un sistem de răcire care ocupă doar 2 sloturi în Workstation.
Cele 2 ventilatoare flow-through elimină căldura foarte eficient, atingând un maxim de 85 grade Celsius într-un run de forjă 100% în OCCT, deci mai mult decât ok, mai ales dacă te gândești că majoritatea condițiilor de lucru pentru această placă vor implica din start o temperatură ambientală mai redusă sau un sistem de răcire de tip server mai mult decât capabil să ajute să mențină temperaturi chiar mai mici decât test bench-ul nostru în aer liber. Rezultatele au fost confirmate și cu HWMonitor.
Concluzii
Și a venit timpul să ne luăm la revedere de la frumusețea asta de RTX Pro 6000 Ediția Workstation. Mi-aș fi dorit ceva mai mult timp alături de ea, dar trebuie să plece la noua ei casă unde sper că va fi la fel de apreciată precum a fost de noi în cele câteva zile avute împreună.
RTX PRO 6000 Blackwell este fără îndoială o placă video excelentă pentru simulări, pentru randare video 8K sau 4K 3D cât mai complex, pentru rularea LLM-urilor (Sau Large Language Models) locale cât mai eficient și mai rapid, Este o dovadă pură că tehnologia este în continuă evoluție și că este principalul focus al NVIDIA, fără îndoială.
Sigur, te poți și juca, dar ar fi un overkill fenomenal din punct de vedere al prețului. Dacă vrei doar gaming, va trebui să te „mulțumești” doar cu RTX 5090, ales în interpretarea cu luminițe și extra-răcire care se potrivește întru-totul ambițiilor tale de gamer.