Continuăm seria lucrurilor interesante lansate la CES 2026 cu cea mai mare companie din lume, NVIDIA.
Toată planeta aștepta cu mare interes prezentarea de la CES a CEO-ului NVIDIA Jensen Huang, pentru că gamerii de pretutindeni tânjesc după mult râvnitul RTX 5080 Super, probabil cea mai cerută placă video de când s-a anunțat seria 5000. Bineînțeles pe lângă toate celelalte Super-uri posibile. Dar de ce fix 5080 Super?
Păi destul de simplu, pentru că RTX 5080 basic, aproape cel mai puternic model din seria 5000, are cam puțină memorie RAM pentru zona de performanță în care vrea să se plaseze. Totuși 16GB pentru gaming în 4K devine insuficient destul de repede în jocurile cele mai solicitante, mai ales dacă introducem și tehnologia Path Tracing în ecuație.
Super-ul Nvidia, zvonit peste tot, ar veni fix cu bandajul potrivit pentru această problemă, adică 8GB extra de VRAM, pentru un total nou de 24GB de memorie ultra rapidă GDDR7. Dar ce să vezi, VRAM-ul s-a scumpit, iar lansarea mult așteptată poate că nu e chiar atât de rațională în momentul de față, din punct de vedere al strategiei de business, de partea Nvidia și/sau a partenerilor OEM care ar trebui să obțină profit fabricând și vânzând aceste acceleratoare grafice la prețuri accesibile pentru consumatorii de rând.
Ei bine, nu mai trag de timp și vă anunț cu tristețe că nu am primit nimic de acest gen, nici o placă video nouă și nimic palpabil în materie de produse fizice dedicate consumatorilor, vorb-aia, dacă tot suntem la Consumer Electronics Show.
Alex a fost plin de entuziasm în același amfiteatru cu geaca de piele a lui Jensen Huang și a fost martor la o prezentare de mai bine de o oră jumătate în care nu s-a prezentat aproape nimic dedicat consumatorilor. Totul a fost dedicat AI-ului, modelelor noi implementate, a aplicațiilor acestora dar și hardware-ul nou, cap de serie noul server Vera Rubin, dedicat centrelor AI, desigur, a noilor aplicații și implementări dar și a scenariilor de utilizare care mai de care mai înspăimântătoare, pentru niște pragmatici în materie de AI care suntem noi.
După cum ziceam și ieri, la acest CES toată lumea s-a aruncat cu capul înainte în zona de AI, iar NVIDIA prezintă noul pas în toată ecuația ca fiind atât AI-ul agentic dar și AI-ul fizic.
Înainte de toate să vă dau un exemplu prezentat chiar de Jensen care mi-a ridicat puțin părul de pe ceafă. Deci cu toții știm cât de reliable sau nu un AI în a-ți oferi răspunsuri cât mai aproape de realitate sau cât de des se întâmplă ca un model să halucineze. Ei bine, exemplul folosit de Jensen a fost următorul: Pentru a ajunge la mașini self driving care se conduc perfect este extrem de dificil să antrenezi AI-ul responsabil cu condusul și reacțiile la diverse situații cu filmări și scenarii reale din trafic sau simulări în condiții controlate. Așa că ce facem? Păi folosim un alt model de AI cu care generăm aceste scenarii și situații pe care le folosim ulterior ca al doilea AI să aibă de unde să învețe. Freaky.
Păi și dacă primul halucinează și face niște scenarii demne de Tarrantino sau ne aduce nu știu… extratereștri și oameni cu 5 picioare… atunci cum reacționează al doilea AI? Pe mine personal mă sperie dependența de AI spre care pare că se îndreaptă.
Cred că cel mai tare mă sperie aplicațiile din domeniul medical care au fost desigur menționate și ele ca fiind absolut necesare pe viitor. Mi se pare că dacă ajungem să ne bazăm pe diagnoză prin AI mergem în direcția greșită. OK, nu e la fel de rău ca atunci când căutai de ce te doare genunchiul și găseai prin WC-ul Internetului tot felul de site-uri care deja te condamnau și cereau măsuri pentru sicriul ce va fi livrat alor tăi, dar văd cum ar genera panică și astfel de implementări. Nu zic că doctorii umani sunt perfecți, departe de mine acest gând, dar totuși.
AI-ul Fizic spre care pare că ne îndreptăm a fost dat ca exemplu atât prin cei 2 roboței simpatici care l-au acompaniat pe Jensen pe scenă dar și sub forma diferiților alți roboți deja dezvoltați de diferitele firme de pe tot globul, roboți care vor ajuta în o multitudine de sectoare și domenii. În mod evident aceștia au fost antrenați în ecosisteme virtuale generate complet cu alte AI-uri cu mult înainte ca ei să ia formă fizică. Astfel au învățat echilibrul, mersul și toate mișcările într-o lume complet virtuală, generată cu AI. Văd cum ar putea avea aplicații interesante dar în același timp văd și cum toată treaba asta ar fi neprecisă.
Și toate aceste avansuri în materie de AI trebuie susținute și de o putere de procesare mult mai capabilă nu? Aici intră în ecuație noile servere Vera Rubin, numite după astronomul american care a descoperit Dark Matter, printre altele….
Păi și după toată polologhia asta despre AI fizic, AI agentic și viitorul AI-ului, și pentru noi ăștia mai mici, consumatorii, gamerii, a lansat NVIDIA ceva la CES? Răspunsul este DA, dar nu în cadrul Keynote-ului. Pă șestache așa, în același timp.
Ce avem nou? Nu multe, dar sunt măcar interesante, iar majoritatea update-urilor se învârt în jurul DLSS-ului, care a ajuns la versiunea 4.5. Nucleul DLSS 4.5 este trecerea la versiunea a 2-a a modelului Transformer, care de fapt sunt 2 versiuni separate, un Transformer 2 dedicat Performanței maxime și unul Calității. Schimbarea majoră în DLSS 4.5 este că Upscaling-ul are loc acum în tandem cu denoise-ul, permițând AI-ului să vadă datele brute de lumină sau ,radiance, înainte ca acestea să fie „curățate” greșit de filtrele vechi.
Transformer 2 a fost antrenat cu până la 5 ori mai multă putere de calcul pentru a duce modelul la următorul nivel în materie de eficiență dar și calitate a imaginilor produse. Mai mult de atât, s-au folosit mult mai multe cazuri în care modelul precedent greșea sau producea artefacte vizuale pentru a duce noul model la un alt nivel în materie de corectitudine.
Ce înseamnă asta pe scurt? Imagini mai bune, umbre mai rafinate, colțuri și laturi mai puțin încețoșate, și lumina dar și reflexiile mult mai corect redate. Pe partea de lumină vreau să poposesc puțin pentru că rezultatele sunt chiar fascinante. Modelul vechi producea lumini și reflexii mai fade tocmai pentru că se pierdeau detalii importante din scenă în momentul în care se scădea rezoluția. Transformer 2 însă produce un iluminat mult mai curat și mai aproape de randarea nativă a scenei respective.
NVIDIA DLSS 4.5 introduce moduri noi 5x și 6X Multi Frame Generation care cred că presupuneți și voi ce fac și Dynamic Multi Frame Generation (Generare Dinamică de Cadre Multiple). Ce înseamnă asta? Că pentru fiecare cadru randat normal, cu puterea brută a plăcii video poți avea până la 5 cadre extra generate cu AI, crescând performanța în mod dinamic până la rata de reîmprospătare a ecranului tău.
Frumusețea acestei funcții care a generat o tonă de buzz în online, adică Dynamic MFG, este că dacă nu ai nevoie de aceste cadre extra generate cu AI, atunci ele nu vor fi generate, deci faci economie la resurse utilizate, curent consumat dar și scazi latența introdusă în ecuație. Deci win-win-win.
Am auzit exprimări de genul „Ăsta este Frame Generationul pe care-l așteptam cu toții” și așa trebuia să fie lansat din prima, iar aici trebuie să zic Bullshit. Habar nu aveați că vreți așa ceva, asta în primul rând, iar cam repede pare că se uită cât de cu furcile scoase era toată lumea și ce bocete și nemulțumiri circulau în online cu Fake Frames și alea alea.
Cert e că rezultatul, după cum a văzut colegu Alex live în zonele dedicate acestui demo pentru presă este surprinzător de bun. Demo-ul din The Outer Worlds arăta chiar bine și a mers fluid. Sistemul făcea switch între diferitele nivele de Multi Frame Generation în funcție de ținta pe care o avea de atins, în cazul de față 240 Hz ai monitorului. Când scădea prea tare FPS-ul creștea MFG-ul spre 6X, dacă aveai zone mai puțin demanding scădea, iar acest lucru se reflecta și în latența monitorizată de softul NVIDIA.
Mai mult de atât, Dynamic MFG a fost demonstrat în acțiune și în proaspăt anunțatul joc Pragmata al celor de la Capcom pe laptopuri dotate, în mod evident, cu cele mai noi plăci video din seria 5000. Acum dacă și voi sunteți la fel de sceptici ca și Alex care nu prea ia de bune aceste demo-uri foarte bine alese care-ți arată cel mai favorabil scenariu posibil atunci stați liniștiți că ne vom înfige colții cu prima ocazie în toate aceste update-uri și le vom testa și retesta pe măsură ce se vor lansa sau cu ocazia review-ului diferitelor produse noi care au în componență seria 5000 de la NVIDIA.
Revenind la Pragmata, acest joc a fost showcase nu numai pentru Dynamic Multi Frame Generation pe laptopuri ci și pentru ce înseamnă de fapt Path Tracing și cât de tare îți poate schimba experiența într-un joc activarea acestuia. Trebuie să vedeți cu ochii voștri ca să vă convingeți. Nouă ne place și abia așteptăm lansarea Pragmata în aprilie.
Update-ul Super Resolution este live acum, iar restul, adică Multi Frame Gen 5X și 6X, alături de Dynamic Multi Frame Generation vor veni ulterior în martie-aprilie aproximativ. Ca să vă jucați cu diferite funcții din update puteți oricând să optați pentru update-urile de tip beta din NVIDIA App ca să vedeți exact ce pot.
De asemenea, prin DLSS Override, poți supraimpune DLSS 4.5 cu al său Super Resolution, MFG 5x si 6X sau Dynamic MFG peste jocuri care nu au implementat ultimul update, totul cu ajutorul NVIDIA App. Tot ce trebuie să faceți este să navigați la sub-meniul DLSS Override pentru fiecare joc în parte și selectați modelul M sau L la Presets. În mod evident, deoarece generația 4000 și 5000 de plăci video au nuclee Tensor mult mai capabile, acesta nu este recomandat pentru activare pe generațiile mai vechi pentru că nu vor ține pasul sau vor fi copleșite de cerințele acestuia.
DLSS 4.5 va fi limitat la seria 5000 de plăci video.
Există și un update pentru G-Sync numit Pulsar care depinde de hardware compatibil în monitorul folosit. Scopul Pulsar este să rafineze pe cât posibil mișcarea și claritatea acesteia dar și să elimine acel flicker nenorocit.
NVIDIA ACE este un nou asistent pe care l-am testat în jocuri precum PUBG sau în Total War: Pharaoh. Acesta poate lua mai multe forme, poate fi un jucător în echipa ta în PUBG numit Ally care te va ajuta găsindu-ți armament sau diferite obiecte de care ai nevoie dar și să identifice inamici și cam orice comandă îi dai în limbaj natural. Te poate ajuta să înțelegi mai bine și diferitele mecanici ale jocului. Un astfel de aliat este perfect pentru jucătorii noi care vor să învețe jocul și nu au presiunea performanței în regim competitiv. Și în mod evident, Ally nu va funcționa decât în modul casual, numit Arcade, unde toată lumea poate intra cu un Ally în echipă. Și nu este Overpowered, trage pe lângă, nu are Wall, cel puțin din ce am văzut în demo-ul live.
În Total War: Pharaoh însă, NVIDIA ACE apare sub forma unui consilier care te va învăța atât tot ce vrei să știi despre joc dar îți va da și sfaturi cum să continui. Este, dacă vreți, un tutorial mult mai interactiv și mai la îndemână într-un joc care poate fi absolut copleșitor pentru jucătorii noi în materie de complexitate. Totul va fi la latitudinea producătorilor cât de puternică poate fi implementarea acestor agenți AI.
Remix este un proiect de pasiune pentru NVIDIA care permite atât remasterizarea jocurilor vechi și aducerea loc în universul RTX, adică adăugarea raytracingul și chiar a Path Tracingului în ecuație, exemplu principal Half Life RTX, dar acum avem și Remix Logic în portofoliu, un sistem prin care poți introduce mecanici noi în respectivele jocuri. Exemplul lor a fost sub forma a diferitelor interacțiuni adăugate extra în Half Life 2 RTX, acțiuni care pot schimba drastic atât aspectul jocului dar și cum se comportă anumite mecanici.
Presimt că vom avea un influx de proiecte și moduri interesante de la diferitele comunități de modderi, lucruri care ne vor surprinde în materie de creativitate.
Există și câteva îmbunătățiri la ecosistemul GeForce NOW. Dacă nu știți ce este acesta GeForce Now este un serviciu de joacă la distanță, adică streaming al jocurilor de tip abonament. Practic orice dispozitiv care în mod normal nu ar putea rula cele mai noi, demanding și puternice jocuri este transformat într-un dispozitiv de gaming la distanță, pe servere care au cel mai adesea plăci video puternice gen RTX 5080 în dotare. Iar acum, lista de compatibilități este extinsă și cu dispozitive care au sisteme de operare bazate pe Linux cu rezoluții de până la 5K la 120 Hz. La toate acestea mai adăugăm și suport pentru Flight Stick-uri ca să te poți bucura inclusiv de Microsoft Flight Simulator așa cum a fost gândit el să fie jucat.
Țineți cont că aceste funcționalități vor ajunge la voi undeva în Q1 sau după, citez „Early 2026”, deci nu avem date exacte.
Și da, am întrebat și despre Vanguard, ghimpele din coasta a tot ce înseamnă gaming pe Linux și nu este și nu va fi suportat cel puțin în viitorul apropiat. Deci în continuare, chiar și prin GeForce NOW, nu te vei putea juca League of Legends, Valorant sau celelalte jocuri Riot Games care depind de Vanguard pentru anticheat.
Compatibilitățile lui GeForce NOW au fost extinse și pe Mac, cu nivelul Ultimate care acum aduce gaming în 5K@120Hz și pe sistemul de operare al celor de la Apple, iar cel mai nou device pe care te poți juca la distanță este stick-ul Fire TV al celor de la Amazon. Bine, nu la 5K@120Hz, ci un mai slab 1080p 60Hz, dar totuși, este un Fire TV.
Ar mai fi de menționat și că poți sparge limitele hardware-ului consolelor handheld tot prin GeForce NOW și ai un sistem din ce în ce mai apetisant, dar atenție întotdeauna la aspectul acesta. Este un sistem de streaming care își poate schimba regulile oricând, precum au făcut în trecut când au impus un număr limită de ore de joacă pe lună, peste care apar taxe extra.
Există și un Competitive Mode pe GeForce Now, pentru a limita pe cât posibil input lag-ul, o întrebare naturală de altfel mai ales după ce s-a testat chiar Arc Raiders pe GFN, un joc unde input lagul poate fi diferența între viață și moarte fie ea datorită roboților sau a celorlalți jucători. Raportez că acesta exista și o vei observa mai ales în mișcările ultra rapide sau în schimbări bruște de direcție, chiar și în competitive Mode, deci dacă vrei să faci tryhard în jocuri competitive și cariera ta de pro-gamer depinde de asta, mai bine stai departe.
Dacă nu știți, toată multitudinea de jocuri, și sunt sute deja, jucabile prin GeForce now, crește în fiecare săptămână, cu o listă nouă actualizată în fiecare Joi, deci urmăriți site-ul NVIDIA pentru cea mai la zi listă de jocuri suportate.
Mai avem câteva update-uri din sfera AI-ului, iar aici știu că prietenul meu Radu o să ciulească atent urechile pentru că în ecosistemul Blueprints acum viața ta este făcută considerabil mai ușoară.
De asemenea, îți poți accelera workload-ul AI atașând un mic dispozitiv numit DGX Spark pe care l-a văzut Alex în acțiune și pe care sperăm să-l prindem și noi să ne jucăm cu el. Acesta îți va accelera workload-ul susținut și de noi optimizări în ComfyUI și suport pentru NVFP4.
Alex s-a mai jucat și cu o nouă funcționalitate numită Hyperlink, un program care-ți indexează cu ajutorul AI-ului toate folderele unde îi acorzi tu permisiuni, desigur, și îți va permite querry-uri în limbaj natural pentru a-ți scotoci prin poze/înregistrări fix obiectul sau momentul căutat. Mai mult de atât, în cazul în care caută prin videoclipuri vei primi atât locația exactă a fișierului dar și timestamp-ul aferent ca să te duci exact la țintă. Extrem de util pentru cei care sunt ultra dezordonați în foldere iar procesarea se face local, pe placa video NVIDIA.
Vorbit posibil și despre generare de video cu LTX Video 2, optimizat pentru RTX cu NVFP4 și care-ți upscalează rezultatul la rezoluție 4K în timp record cu Super Resolution. (Nu prea mă pricep aici, dar se lăudau atât cu upscalarea rapidă dar și cu faptul că generarea durează mult mai puțin acum și este mai simplificată. Și vor lansa exact tool-ul folosit dar și pașii și prompt-urile necesare)
Concluzii
Deci, cam atât. Au fost ceva anunțuri și pe parte de gaming, dar în niciun caz în măsură să compenseze absența oricărei plăci video cu „Super” în coadă. Și mai cred că setup-ul evenimentului spune totul. Practic, anunțurile de gaming ale Nvidia nu au mai avut loc pe scena principală, ci la periferie, ca pentru o nișă care își pierde relevanța pentru companie. Iar întrebarea mea pentru voi este asta: Ne pasă faptul că gaming-ul nu mai este în focus pentru Nvidia la nivel mare, după câteva decenii în care compania s-a revendicat a fi de gaming pentru gameri? Ne enervează chestia asta sau ne lasă indiferenți? Voi să-mi ziceți.
