MORE

Nos Populus te salutamus – Dennis Ritchie

În ziua de 12 octombrie 2011, un om numit Dennis Ritchie s-a stins din viață. În elogiul său nu l-a numit nimeni cel mai mare inovator american. Nu l-a aclamat cineva ca cel mai important inventator al epocii. Nu l-a pus nimeni pe același piedestal ca cel care a creat roata. Și totuși, Dennis Ritchie este uriașul pe a cărui umeri a fost clădită tehnologia informațională contemporană. Calculatoarele pe care le aveți în față, software-ul pe care îl folosiți acum, până și telefoanele pe care le aveți pe birou, în buzunar, sau pe care citiți asta, nu ar exista.Dennis Ritchie

Nu veți găsi numele lui Dennis Ritchie pe un produs, pe un calculator ce a revoluționat totul, pe un dispozitiv cumpărat de milioane de oameni, care l-a transformat într-un miliardar venerat de întreaga planetă. Contribuția sa nu a venit sub forma unui produs, a unui simplu lucru, a unui obiect finit, banal, ce poate fi făcut iar și iar de oricine. Ce a realizat el a fost cu mult mai important de atât.Dennis Ritchie

Dennis MacAllister Ritchie  s-a născut în Bronxville, statul New York, din SUA, în anul 1941. Părinții săi erau Jean McGee Ritchie, casnică, și Alistair E. Ritchie, cercetător la Bell Labs, un laborator de cercetare prestigios, construit peste Volta Laboratory, înființat de Alexander Graham Bell.Dennis Ritchie

Din cauza mediului în care a crescut, Dennis Ritchie a tot avut o atracție față de numere, învățând pe cont propriu analiză matematică, și dovedindu-se a fi suficient de talentat încât să fie acceptat la universitatea Harvard, unde a studiat fizică și matematică.Dennis Ritchie

Considerându-se a nu fi suficient de inteligent cât să devină un fizician, Ritchie s-a concentrat mai mult pe matematică, pe aplicarea sa într-o formă diferită de cea de zi cu zi, și într-un mediu relativ recent inventat, calculatoare. În acea vreme, lumea încă mai lucra cu urmașii lui ENIAC, sisteme de calcul ce ocupau aproape aceeași dimensiune cu o clădire, și aveau, cumulativ, mai puțină putere procesoare ca telefonul pe care l-ai înlocuit acum trei ani, pentru că ți se părea prea lent.

Totuși, era o perioadă în care tehnologia avansa, la urma urmei, erau deja două limbaje de programare disponibile, atât FORTRAN, cât și LIPS. Dar ceva parcă lipsea. Fiecare program, fiecare sistem de operare primordial, fiecare linie de cod scrisă vreodată, trebuiau toate reconstruite de fiecare dată când se trecea la un nou sistem de calcul. Nu exista suficientă echivalență între ele, sau o infrastructură de software care să permită programului să determine pe ce urma să ruleze, și să se adapteze ca atare.

Acum, întâlnim o astfel de problemă dacă vrem să rulăm un executabil pe Android, dar nu dacă vrem să folosim acel executabil pe două PC-uri care folosesc sisteme de operare compatibile, și hardware care diferă în vechime cu zeci de ani. Și îi avem lui Dennis Ritchie de mulțumit pentru asta.Dennis Ritchie

În 1969, când omenirea se pregătea să facă primul pas pe Lună, Ritchie și Ken Thompson, un coleg de la Bell Labs, au venit cu ideea de a crea un nou sistem de operare. Unul flexibil, performant, și capabil să funcționeze pe mai mult de un sistem de calcul. Au lucrat la el din greu, încercând să îl construiască folosind tot soiul de metode, dar nici una nu dădea roade, nu aveau capacitatea necesară pentru a negocia numeroasele componente ale unui sistem de operare „modern”. Așa că au trebuit să își facă propriile unelte

Mai exact, au făcut un limbaj de programare. Unul rapid, flexibil, ușor de înțeles, care să fie legat de hardware, dar suficient de abstract pe alocuri încât să permită realizarea de funcții mai complexe. Acel limbaj de programare a fost construit pe bazele unuia anterior, numit B, dezvoltat de Ken Thompson, în sine o derivare din BCPL. I-au dat nume C. Limbajul de programare care stă la baza fiecărui soft pe care îl folosiți acum.

C a fost o revelație, la vremea sa, deoarece ușura enorm structurarea coerentă a unui program. Făcea codul mai ușor de înțeles, și pentru a se asigura că toată lumea îl putea folosi așa cum trebuie, Dennis Ritchie și un alt coleg, Brian Kernigham, au scris un manual ”The C Programming Language”. Descris de toată lumea ca fiind cel mai ușor de înțeles, direct și concis manual de programare al vremii sale, acest ghid de 228 de pagini permitea oricui să învețe programare. Influența sa merge până la punctul la care programul cel mai banal, de verificare a funcționării codului, se numește acum „hello world”, acesta fiind primul exemplu din manual.Dennis Ritchie

Generații întregi au beneficiat de existența acestui manual și de limbajul de programare C pentru a realiza minunile tehnologiei contemporane, clădind pe această fundație lucruri ca C++, Java, și în consecință Minecraft, care la rândul lui poate fi folosit la emularea unui procesor programabil, în care probabil cineva o să implementeze C în curând, dacă nu au făcut-o deja.

Echipați cu acest limbaj de programare, Ritchie și Thompson au fost în stare să termine sistemul lor de operare, pe care l-au numit UNIX. Sistemul de operare care a stat la baza cam tuturor celorlalte, cel puțin pentru cele folosite de utilizatorul de rând. Toate fie sunt derivate din UNIX, ca OSX, fie sunt inspirate de el, ca Windows și Linux.Dennis Ritchie

Însă acest software nu a fost cea mai importantă contribuție a sa la geneza erei informatice contemporane.  UNIX și C au fost, fără îndoială, importante, dar elementul vital a fost filozofia pe care erau construite. Filozofia lui Dennis Ritchie, cea de a clădi o comunitate de  de oameni care să împartă idei, să lucreze împreună pentru a dezvolta mai departe tehnologia. Iar asta este posibil doar cu un sistem deschis, ca UNIX, ca C, și ca urmașii lor spirituali, precum Linux. Chiar și cei care nu cunosc programare, sau nu sunt interesați de UNIX, sau alte sisteme de operare, se pot bucura de rezultatul muncii sale, pentru că, în cuvintele lui Dennis Ritchie:

Programarea efectivă nu este partea interesantă. Important este ce poți face cu rezultatul final.

Iulian Mocanu

Redactor Știri

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Te-ar mai putea interesa si
Close
Back to top button