Nioh este probabil una dintre cele mai interesante aparitii din ultima perioada, reusind sa starneasca interes inca de la primul anunt!
Nioh este un joc in stilul Dark Souls cu samurai, se petrece la 1600 si are un protagonist care aduce aminte de Geralt. Bine, comparatiile intre seria Dark Souls si seria Witcher se opresc aici, Nioh dorind sa fie un joc de sine statator, cu un folclor propiu si un mod interesant de a aborda formula de hard-core action-RPG. Schimba putin cateva mecanici, adapteaza altele, dar o face iscusit, iar povestea in care este ambalata intreaga actiune, cu toate ca un pic cliseu – pe ici, colo – , nu este rea. Nioh s-a dovedit in unele circumstante o gaura neagra in care iti pierzi cateva ore bune zilnic, iar asta atesta la nivelul de complexitate si imersiune.
Este foarte greu sa explici intreaga poveste Nioh, avand elemente pe care nici noi nu le-am inteles pe de-a-ntregul, multe elemente simbolistice avand adanci radacini in cultura japoneza. Dar asta nu inseamna ca al nostru irlandez cu parul blond nu are o motivatie, in cazul de fata, Nioh, fiind un Fantasy Action-RPG, unde un spirit numit Saoirse, aparut din rugaciuni un orasul natal al lui William, este capturat si trimis in Japonia. In linii mari, pentru a nu strica povestea. Care cu toate ca are niste lacune majore, mai ales la introducerea si explicarea personajelor ce participa la poveste, are acel iz specific Team Ninja. In sensul ca se vede ca au incercat sa combine istoria japoneza a perioadei Sengoku, introducand personaje legendare Hattori Hanzo sau Oda Nobunaga, figuri marcante ale culturii japoneze.
Aceasta combinatie de exotic si familiar este ceea ce atrage foarte mult jucatorul in itele incurcate ale povestii, naratiunea reusind sa fie in egala masura slaba atunci cand vine vorba de explicarea anumitor elemente, pe care un japonez le-ar intelege perfect si genial in anumite momente. Un trademark al celor de la Team Ninja, care sa fim sinceri, nu prea au reusit sa fie cei mai iscusiti la capitolul „poveste”. In trecut am avut un personaj super cool cu sabiuta, un decolteu, doua si ceva carcalaci. Acum lucrurile sunt intr-o oare care masura in acelasi taram al fanteziei, doar ca Team Ninja au combinat experienta pe care au acumulat-o cu seria Ninja Gaiden si au copiat cam tot ce se putea copial din Dark Souls. Iar rezultatul este un gameplay surprinzator de satisfacator. Pentru poveste ii acordam calificativul: Cum a ajuns Geralt in Japonia? si o nota de 7.
Nioh nu se fereste de faptul ca isi trage inspiratia din seria Dark Souls. Dar asta nu inseamna ca nu reuseste sa inoveze si sa aduca noi aditii formulei, ba chiar sa schimbe putin felul in care iti abordezi campul de lupta. In esenta, cladeste pe ceea ce Dark Souls a facut deja celebru si o face intr-un mod stralucit. Doar ca iti schimba in unele cazuri atat de mult formula, incat nu iti mai dai seama ca esti o posibila clona de Dark Souls, ci un joc care intamplator aduce aminte.
Un element exterm de important este faptul ca ataci si parezi cu arma din dotare, absenta scutului din cultura japoneza facand luptele mult mai dinamice. O sa fi nevoit sa te rostogolesti si sa inveti cand este cel mai bun moment sa parezi, fiind de departe cea mai sigura cale de a scapa dintr-o lupta. Bine, nu face rabat nici de la armele de distanta ale vremii, existan o selectie variata in joc de arme cu proiectil sau sageata. Ce aduce in plus, sunt niste finisher-uri, care sunt usor disperante, fiind necesar sa apesi ca disperatul pe butoane, dar sunt la fel de spectaculoase de urmarit pe ecran, reusind sa fie unele dintre cele mai satisfacatoare elemente din joc. Din pacate, te cam tine de manuta in unele circumstante, existand un sistem de lock on pentru armele de distanta, iar in unele cazuri, pare ca este un pic mai iertator cu jucatorul. Asta prin prisma faptului ca poti sa iti recuperezi o portiune destul de mare din bara de stamina daca ataci atunci cand trebuie.
Si in acest caz avem un sistem de stamina si viata, doar ca aici lucrurile sunt usor anapoda, bara de viata fiind albastra aici si bara de stamina verde. Chestie care s-ar putea sa confuzeze cativa jucatori. Nu-i bai, te obisnuiesti din mers. Asa cum am facut-o si noi. Interesante sunt elementele coop si imersive din joc, Nioh reusind sa combine intr-un fel sistemul de tag-uri din Dark Souls cu un PVP, locul in care ai murit putand sa apara in jocul unui prieten, acesta putand sa iti looteze cadavrul. Asta daca nu ajungi tu primul la el. Acelasi lucru se poate intampla si la tine, putand sa iti incerci spiritul de samurai, infuntand un inamic controlat de AI.
Asta este si cel mai mare punct de atractie in Nioh. Iti da tot timpul ceva de facut, oferind atatea obiective de atins, incat la un moment dat te copleseste. Upgradat armura, batut boss-ul, gasit aia, facut sabie noua, gasit pusca cu statsuri mai bune si tot asa. Adaugam la asta si povestea care te impinge usor de la spate si descoperim o experienta destul de interesanta si complexa la capitolul gameplay.
Este un gameplay mult mai energic, mult mai antrenant, comparativ cu Dark Souls, blondinul nostru fiind mai flexibil, mai agil, reusind sa traverseze distante mari cu usurinta, ceea ce nu se poate spune de contra partea sa in armura din Dark Souls. Reflecta stilul de lupta pe care Team Ninja il agreaza si reuseste sa puna pe ecran niste imagini al dracu de impresionante. Fiecare miscare de sabie sau ciocan, depinde ce fel de samurai esti, cand isi atinge tinta, o simti si o vezi. Iar viteza cu care o lupta se desfasoara o sa iti i-a ochii in unele cazuri. Dar, este satisfacator atunci cand ai trecut printr-o armata de demoni, ajungi la boss, fara nici macar o zgarietura.
Adaugam la asta si un sistem de stance-uri, care in esenta schimba felul in care ataci, favorizand un anumit tip de atac si avem un joc extrem de complex, doar din punct de vedere al luptei. Ceea ce numeste jocul Stance, sunt moduri de atac. Rapid, balansat si apasat. Combinand stance-urile cu flexibilitatea jocului si zecile de arme din joc, avem sute de posibilitati de a ataca si disponibiliza competitia. Ceea ce bucura gamerul de rand, existand loc de experimentare si de a gasi cea mai buna solutie de a scapa de un boss.
Mai adaugam si faptul ca exista un sistem de combo, magii si alte elemente in joc si subliniem faptul ca Nioh este un joc foarte complex. Fiecare element din mecanica de joc a fost imbogatit si rafinat, ba chiar perfectionat, asa cum am spus mai devreme, existand tot timpul ceva de facut. Pana in momentul in care o sa termini cu magia din joc, poate o sa vrei sa incerci si niste skiluri de ninja, complicand si mai mult lucrurile si afundand si mai mult jucatorul.
Nioh isi bazeaza arhitectura de nivel pe un sistem de huburi si o harta centrala de unde iti alegi misiunile. Iti limiteaza un pic felul in care ai putea experiemnta Japonia anilor 1600, dar ofera destula varietate si posibilitati de a pune in plan strategii de atac, cat sa nu deranjeze. Cel mai probabil, Team Ninja au incercat aici o experienta mult mai concentrata, lucru care se poate vedea din felul in care te obliga sa iti ataci adversarii. Nu doar trebuie sa fi atent la ceea ce este in jurul tau, riscand sa iti atragi mai multi inamic, dar o miscare te poate costa viata. Pe de alta parte, daca esti atent, executi fiecare atac la momentul potrivit si ai gasit ceva care functioneaza pentru tine, Nioh o sa te incurajeze sa il folosesti, atestand si mai mult la flexibilitatea pe care o ofera jucatorului.
Pana si sistemul de loot si upgrade a fost regandit pentru a reflecta aceasta notiune, ca poti sa iti croiesti singur avatarul preferat. Constant o sa te vezi facand curat in inventar si dezasambland gear pentru a face loc la alte si alte noi iteme. Curge pur si simplu cu gear in acest joc, dar nu-i bai, pentru ca ai ce face cu el. Poti sa il folosesti pentru a upgrada arme sau armuri, care si ele sunt destul de variate. Ai de la katane cat casa, pana la topoare, coase, sulite sau poti sa porti chiar si doua katane, jocul oferind si mai multa diversitate, gasindu-be constant schimband intre diversele tipuri de arme. Totusi, armele au dublu rol in joc, putand sa fie materie prima sau se pot oferii pe post de ofranda pentru a primi experienta. Iar in secunda in care ai descoperit forja, o sa inveti ca acolo o sa petreci foarte mult timp. Aici poti schimba efectele de pe arma, felul in care arata sau upgrade diverse bucati de armura.
Unde dezamageste Nioh este la capitolul lupte cu bossi si sistemul de check point. Daca multi dintre bossi, sunt mai mult un fel de mini-bossi, jocul are cativa antagoniti majori, care din pacate sunt foarte usor de disponibilizat, chiar si pe New Game Plus, odata ce ai invatat care sunt tabieturile boss-ului. Iar daca adaugam la asta si un partener, pentru Nioh are si o parte Cooperativa, lucrurile devin si mai usoare.
Elementul cooperativ are nevoie de un rebalans urgent. Luptele devin repede maceluri in care tu si partenerul treci prin demoni ca expresul prin gara sateasca. In secunda in care s-a alaturat sesiunii tale un alt coechipier, multi bossi nici macar nu au o sansa, combinatia de combo-uri din doua parti fiind devastatoare in unele cazuri, reusind sa punem la pamant bossi in cateva secunde. Este interesanta aditia, dar trebuiesc stranse niste piulite la capitolul dificultate, pentru ca in coop, experienta nu este nici pe departe atat de satisfacatoare. Pentru gameplay ii acordam calificativul: Primul bos are doua bile si nota 9.5.
Vizual, Nioh este un joc atent gandit. Team Ninja sunt cunoscuti pentru felul in care isi aleg arhitectura de nivel si cum planuiesc fiecare miscare a jucatorului in avans. Aici stralucesc cel mai mult, cand elementele sunt fixate de ei, iar asta face si din Nioh sa fie un joc impresionant vizual. Redarea japoniei intr-un cadru fantastic in care demoni si samurai se contopesc in fundal este maiestos realizat. Sigur, se putea mai bine pe ici colo, dar atentia la detalii se simte. Cu toate ca sunt momente in care ne-am dorit un pic mai multi inamici, orocotilele cu care te lupti incepand sa se repete obsesiv spre finele jocului.
Vizual impresioneaza atat in timpul luptelor, care sunt cat se poate de spectaculoase si bombastice, un combo aplicat cand trebuie, avand un que vizual pe monitor de te lasa masca, dar intreaga lume, cu toate ca usor claustrofoba in unele cazuri, reusind sa fascineze. De la demoni imensi, pana la samurai, se vede ca este un iz de pasiune pentru ceea ce au realizat, incercand sa arunce catre jucator elemente cat mai impresionante. Si le-a iesit, Nioh aratand bine. Nu, Witcher 3 Senzational, dar surprinzator de aproape la nivel de detaliu. Din nefericire, tertipurile RPG japoneze nu ne-au lasat in acest caz sa vedem cum ar arata un Nioh intr-o lume deschisa. Dar asta nu inseamna ca poate nu o sa vedem o viitoare iteratie.
De partea audio, coloana sonora aduce mainte foarte mult de anime-urile shonen din ani 2000, existand un iz acolo de epic si inaltator, muzica reusind sa puncteze extrerm de bine actiunea si sa imbogateasca atmosfera. Iar pentru ca nu avem un protagonist asiatic, nu avem acea incercare de engleza bastardizata cu R-uri si L-uri, irlandezul nostru sunand surprinzator de bine. Ba chiar, Nioh reuseste sa aduca in prim plan un cast interesant de actori vocali, care in ciuda lipsei de chimiei in unele cazuri, livreaza vocile unor personaje credibile. Le simti motivatia in cuvinte, iar asta ajuta mult jucatorul sa se investeasca. Cu toate ca poti sa urli tu cat vrei intr-o engleza perfecta, pe post de shogun, ca: Du-te si omoara demonii… ca tot are o nota de hilaritate.
De partea tehnica lucrurile sunt un pic mai delicate. Pe PC, Nioh ruleaza surprinzator de bine pe PS4 lucrurile se schimba, oferind jucatorului trei moduri de a experiemnta jocul. Un frame-rate variabil, unul limitat la 30 de FPS si unul la 60 FPS. In esenta cel mai bun este cel de 60 de FPS, din pacate Nioh mai are nevoie de niste patch-uri, iar cel mai indicat mod, in acest moment, este cel variabil, Nioh pierzand pe alocuri cadre si in modul de 30 fps. Motivul pentru care ii acordam calificativul: Ni-o placut pe PC si nota 8 pentru grafica si sunet.
Nioh reprezinta o evolutie si o involutie a genului Action RPG Hard Core. Are foarte multe elemente pe care le putem recomanda, fiind un joc extrem de complex. Greu de stapanit, dar usor de inteles. Team Ninja au rafinat intr-o oare care masura mecanici de joc imprumutate de la Dark Souls, dar si-au adaugat si propia experienta peste joc, ier rezultatul este un titlu pe care o sa il joci si dupa terminare. Asta pentru ca ofera un mod New Game Plus. Chiar si asa, este o evolutie si una pe care meirta sa o incerci fara doar si poate, cu toate ca are lacune la unele capitole. Ne-ar fi placut sa vedem un element cooperativ mai bine balansat, checkpoint-urile lasa mult de dorit, povestea este asa si asa, dar straluceste la numarul imens de lucruri pe care ti le da de facut. Noi am scapat in Nioh cam 70 si ceva de ore si mai exista loc de upgrade si de explorat. Asa ca, acordam creatiei celor de la Team Ninja nota 8. Pana saptamana viitoare, nu uitati: like, share si subrcribe si apasati clopotelul magic in caz ca doriti sa vedeti si pe viitor continut marca Zon@ IT.
