În cadrul MWC 2024, pe 26 februarie, am participat la o conferință despre modul în care inteligența artificială (AI) și conectivitatea 5G amplifică progresul digitalizării industriale. Evenimentul, numit ”AIM Global Roundtable: AI and 5G Advanced Implementation”, organizat de UNIDO (United Nations Industrial Development Organization) și Huawei, a analizat relația simbiotică dintre inteligența artificială și rețelele 5G / 6G, reunind un spectru divers de experți și lideri de opinie din domeniu, pentru a explora potențialul transformativ al acestor tehnologii.
Inteligența Artificială, câteva idei interesante de la MWC
- Extinderea Pangu, de la model AI pentru prognoză meteo, la un model pentru aplicații industriale. Este vorba despre Pangu 3.0, cu o arhitectură triplă „5+N+X”, care oferă capacități de calcul AI mai fiabile și accesibile, cu scopul de a remodela industriile, a perfecționa tehnologiile și promițând un asistent inteligent pentru fiecare domeniu.
- Sloganul folosit în conferință, „Huawei AI este pentru acțiune, nu pentru poezie” sugerează că inteligența artificială dezvoltată de Huawei este concepută și optimizată pentru a efectua sarcini practice, concrete și a aduce soluții reale în diverse domenii de activitate, în loc să fie focalizată pe domenii mai abstracte sau artistice, cum ar fi crearea de poezie. Acesta subliniază ideea că tehnologia AI a Huawei este orientată spre aplicații utilitare, care au un impact direct și măsurabil asupra eficienței, productivității și inovării în industrii.
- Digital twin factory, un pilon al industriei 4.0, este un model digital complet și dinamic al unei unități de producție fizice, inclusiv a proceselor, oamenilor, mașinilor și fluxurilor de lucru. Acest model virtual este sincronizat în timp real cu operațiunile din fabrica fizică, permițând astfel monitorizarea, simularea, analiza și optimizarea proceselor de producție fără a interveni direct în mediul real.
- Paradoxul ”ca să rulezi AI ai nevoie de energie, dar noi, de fapt, căutăm cu AI eficientizarea consumului de energie”. Utilizarea inteligenței artificiale (AI) implică un consum semnificativ de energie pentru antrenarea modelelor, creând un paradox prin faptul că, deși necesită resurse energetice considerabile, unul dintre scopurile principale ale AI este de a optimiza și de a reduce consumul de energie în diverse sectoare.
- Inteligența artificială (AI) este folosită în industrie nu doar pentru abilitățile sale de a gândi sau analiza informații (capacitate cognitivă), ci și ca o extensie a capacităților fizice ale omului. Adică, AI nu este doar despre procesarea inteligentă a informațiilor, ci poate și să acționeze în lumea fizică, ajutând la realizarea de sarcini în procesele industriale. Așadar, AI nu este doar un „creier” digital, ci poate fi și un „corp” care interacționează direct cu mediul fizic, îmbunătățind și extinzând capacitatea umană de a produce și a opera în sectorul industrial. De exemplu, în fabrici, roboții controlați de AI pot asambla dispozitive, manipula obiecte, sau efectua inspecții prin vizualizare și recunoaștere de pattern-uri. În agricultură, dronele și roboții pot monitoriza culturile și aplica tratamente specifice. În domeniul medical, sistemele AI pot asista la operații chirurgicale cu precizie ridicată. Prin aceste interacțiuni, AI devine o extensie fizică a capacităților umane, efectuând sarcini care necesită precizie, rezistență sau rapiditate peste cea umană.
Inteligența Artificială în discuție
Discuția moderată de Laura Rinker, de la Universitatea din Hohenheim, a stimulat un dialog între academicieni de prestigiu și profesioniști din industrie, de la UNIDO, Universitatea Tehnică din Madrid, IESE Business School, Siemens Austria și Universitatea din Erlangen-Nürnberg. În lumea rapidă a inovației tehnologice, inteligența artificială și tehnologia 5G se evidențiază ca elemente esențiale în transformarea proceselor și operațiunilor din industrie. Recunoscând această schimbare de paradigmă, UNIDO a convocat un grup de vorbitori pentru a se apleca asupra nuanțelor integrării și aplicării noilor tehnologii în diverse sectoare industriale.
În deschidere, prin mesaj video, a vorbit Ciyong Zou, adjunctul directorului general și directorul executiv al UNIDO. Acesta a fost urmat de Leon Liang Yu, vicepreședinte Ecosistem Global, Huawei cloud, care a vorbit despre Pangu, un model de inteligență artificială dezvoltat de Huawei, despre aplicații ale AI în industrie și a spus că ”Huawei Ai is for action not for poetry”. Următorul vorbitor a fost William Lehr, profesor la MIT și cercetător asociat la Institutul Weizenbaum.
Discursurile din deschidere au fost urmate de o dezbatere privind implementarea inteligenței artificiale (AI) în industrie și producție. Participanți la dezbatere au fost: Ashraf Abushady – Consilier Senior pentru Transformare Digitală și Inteligență Artificială la UNIDO, Zoraida Frias – Profesor Asociat, Universitatea Tehnică din Madrid, Thorsten Jelinek, Cercetător Vizitator, Hertie School of Governance Mariam Laban, Dezvoltator, Siemens Austria Volker Stocker, Cercetător Postdoctoral, TU Berlin.
Ashraf Abushady, consilier senior pentru Transformare Digitală și Inteligență Artificială la UNIDO, a deschis dialogul cu o viziune optimistă. Acesta a subliniat că trăim într-o epocă fără precedent, cu o durată de viață extinsă, o sănătate îmbunătățită și o economie prosperă. A încurajat publicul să privească revoluția tehnologică nu ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate de adaptare la schimbările pieței muncii.
Mariam Laban, dezvoltator la Siemens Austria, a evidențiat rolul roboților industriali și conceptul de fabrică digitală geamănă (twin factory), care permite crearea unui model virtual complex al proceselor industriale. Ea a discutat despre paradoxul consumului de energie în rularea AI și a subliniat necesitatea eficientizării acestui consum, remarcând totodată contribuția scăzută a femeilor în domeniul AI.
Zoraida Frias, profesor asociat la Universitatea Tehnică din Madrid, a accentuat importanța conectivității în tehnologie și a îmbunătățirilor aduse de 5G, inclusiv capacitatea de a „simți” mediul, ceea ce extinde spațiul operațional și eficientizează comunicațiile între echipamente.
Volker Stocker, cercetător postdoctoral la TU Berlin, a vorbit despre 5G ca despre un pas intergenerațional, ce facilitează dezvoltarea tehnologică, oferind o arhitectură flexibilă și personalizabilă. El a anticipat o simbioză între 6G și AI, care va revoluționa domenii precum realitatea virtuală și robotizarea.
Thorsten Jelinek, profesor asociat la Hertie School of Governance, a discutat despre rolul AI nu doar ca o capacitate cognitivă, ci și ca o extensie a „corpului” în procesele industriale, de la fabrici inteligente, la aplicarea AI în scopul decarbonizării.
În final, participanții la dezbatere au fost întrebați cum va schimba tehnologia următorii cinci ani. Răspunsurile au variat de la dificultatea de a prezice cu exactitate, la viziunea asupra AI ca un catalizator al inovației industriale, necesitatea unei colaborări internaționale, provocările legislative și importanța incluziunii tehnologice. Un consens a fost că, în următorii ani, tehnologia se va maturiza, democratizând industria și deschizând calea către noi oportunități de muncă și educație.
Temele cheie explorate în timpul evenimentului au inclus aplicații practice, impactul tehnologiilor AI și 5G Advanced și implicațiile lor pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în industrie. Discuțiile au subliniat rolul pivot al digitalizării în conducerea inovației și sustenabilității industriale.