Nu pretind ca sunt vreun maestru cand vine vorba de marketing, ca stiu piata pe dinafara sau ca detin vreun adevar, fie el absolut sau nu 🙂 Totusi, in ultima vreme dau nas in nas cu tot felul de companii care urla prin reclame, prin pliante, pe social media sau pe site-uri ca detin o forta tanara si viguroasa care lucreaza de zor pentru a-ti rezolva problemele. Si imi place asta! In sensul in care tineretul tot timpul are urechea plecata la ceea ce este hip si cool, cunoaste trendurile si se indentifica mai repede cu baza de cumparatori intr-o economie de piata in continua schimbare. Dar… multi in corporatiile mari este chiar un lucru bun? Oare nu trebuie sa existe un echilibru intre varste?
Pe vremea comunismului aproape toata lumea urla ca „ai’ batrani nu lasa loc pentru cei tineri”. Acum, la 25 de ani de la revolutie, caseta pare sa nu se uzeze catusi de putin. Mai ales la noi! Afara, daca esti tanar, esti considerat apt sa primesti o slujba, mai ales daca ai o diploma sanatoasa pe care sa o asezi pe birou in timpul interviului. Dar exista si extreme: in America de Nord, se cauta mult prea mult tineret. Aproape obsesiv. Cu cat esti mai genial, cu cat ai terminat un MIT sau un Stanford mai repede, esti mai cautat de catre companii precum Google, Cisco, Facebook, etc. Pana si GTA 5 face misto de acest aspect, satirizand ideile pe care marile companii de tech le au fata de noii angajati, cautand obsesiv tineret „progresist” care „sa ajute la dezvoltarea industriei”. Atentie, nu a companiei, ci a industriei. Este o fraza extrem de intalnita, la care ne vom intoarce la final de articol.
In acest moment, per ansamblu, in America de Nord exista o criza de forta proaspata, tineretul fiind etichetat ca „jobless” de catre publicatii precum Bloomberg sau WSJ. In tehnologie este exact pe dos, in sensul ca nu exista echilibrul despre care discutam mai sus. Din ce in ce mai multi racani ajung in niste pozitii pe care nu stiu sa le managerieze. De fapt stiu, dar nu au experienta necesara pentru a face asta. Leonid Bershidsky a pus intr-un articol genial, dupa parerea mea, o intrebare extrem de pertinenta: De ce angajatii Google nu sunt loiali companiei?! Pe scurt, Google si alte companii nu investesc in „mediul de lucru”, pentru a tine in sanul companiei noi talente.
Iar aici revin la dilema initiala. Prea mult tineret in corporatiile mari… chiar este un lucru bun?! Nu chiar, si am sa explic si de ce. Discutam nu numai despre firmele de tech, ci si despre domeniile adiacente: agentiile de PR, oamenii de la marketing si indivizii care se perinda din companie in companie uneori la interval de cateva luni. Atat timp cat aceste companii nu dezvolta un minim sentiment de apartenenta si nu introduc in forta de munca si oameni cu experienta, tinerii, in secunda in care si-au facut stagiul in firma respectiva, vor zbura cel mai probabil in alta companie.
Trebuie sa exista un echilibru intre noutate si experienta. Indepartand „vechiturile” din agentii sau companii, nu faci altceva decat sa arunci la cos o gramada de experienta, pe care o inlocuiesti… cu racani (evident, subplatiti, deci mult mai ieftini). Dar acestia, pana la finalul zilei, or sa plece catre noi pasuni mai verzi si mai primitoare.
Un echilibru trebuie sa existe intre partea tanara si partea experimentata. Angajeaza un tanar cu zece pe linie, dar nu te hazarda sa il pui pe o pozitie de conducere in secunda in care si-a aratat un pic muschiul creativ. Mai mult, companiile trebuie sa reevalueze ideea de loialitate. Si nu in sensul programelor de team buidling in care te dai huta ca cimpanzeul pe cine stie ce liana (sau tiro-liana) impreuna cu coledzii. Asa nu inspiri loialitate!
