Metodă murdară de a trage țeapă magazinelor! Nu mai putem de atâta șmecherie!

Sigur, nu e ca și cum ar exista vreo metodă „curată” de a da țeapă magazinelor, dar asta le întrece pe toate în materie de meschinărie, și de fapt, ca să nu ne mai ferim de cuvinte, de „cocălărism”. Nu mai putem de atâta șmecherie! Există câte unii nerușinați d-ăștia care rânjesc și-și freacă labele, satisfăcuți la câte o găinărie din asta de doi lei care îi face să se simtă „dăștepți”!

Dar să începem cu începutul: am auzit zilele trecute o fază care m-a lăsat perplex. Am un bun prieten care lucrează într-unul dintre cele mai mari și mai cunoscute magazine online din România. Și din vorbă-n vorbă, iete ce-mi zice că practică unii clienți, și nu puțini:

Comanzi un produs, ca tot omul. Un televizor, o cameră foto, poate un telefon, în principiu cam orice se comandă în mod obișnuit. Apoi, după câteva zile, în baza legii privind returnarea produselor în 14 zile fără a fi obligat să prezinți o justificare, înapoiezi produsul la magazin. Și acum vine partea tare. Magazinul este obligat să-l vândă ca resigilat, evident la un preț mai mic, uneori chiar cu câteva sute de lei, în funcție de valoarea inițiala a produsului nou, sigilat. Și atunci, tu, baiat dăștept, îl comanzi din nou, de astă data ca resigilat de pe un alt cont, tot al tău sau al vreunui prieten.

Și uite așa, ai forțat magazinul „să-ți faca discount” vrând-nevrând, te-ai învârtit de o reducere doar pentru tine, pentru că ești șmecher. Bine, tu ești doar o lichea penibilă, dar tot ce înțelegi tu și prietenii tăi la fel ca tine din asta, este „că i-ai făcut pe fraierii ăia”.

Cazul recent povestit de amicul meu era legat de un televizor de vreo 3500 de lei, comandat și apoi înapoiat magazinului după cinci zile, resigilat la 3200 de lei și apoi recumpărat de același personaj prin intermediul unei cunoștințe, vecin de scară al respectivului.

Și acum să stăm strâmb și să judecăm drept: o lege civilizată, care protejează drepurile consumatorilor este pervertită și speculată de niște nesimțiți, care tot ce au înțeles din această normă europeană este că pot să-și facă singuri discount când vrea mușchii lor. Cât de româneasca este faza asta! Facem spume că legile sunt fentate la nivel înalt, că tot felul de aventurieri politici și de oportuniști venali fac poștă legile și le speculează fisurile, dar despre ce vorbim? La așa conduși, așa conducători! Și ne mirăm după aia că ăia de afara ne bagă pe toți în aceeași oală! Păi da, pentru că tu ești un cumpărător de bună credință, căruia nu i se potrivește produsul, și te miri că ești privit reticent de către vânzător, pentru că ție nici nu-ți trece prin cap că astfel de șmenari au găsit o cale eficientă de abuza sistemul!

Sigur, ferească Dumnezeu să mă transform în avocatul magazinelor online din România, prinse prea adesea cu chiloții în vine de către utilizatorii de bună credință. Manipularea grosieră a prețurilor, invocându-se mereu prostia aia cu „a fost o decizie de business”, marketing înșelător, reclamă mincinoasă, tratament nesimțit aplicat clienților și lista este lungă cât China. Dar nu ăsta este topicul de față, vom vorbi și despre magazine într-un alt articol cât de curând. Aici este vorba despre tupeu și nesimțire. Ăștia suntem?! Atât putem?!

Haideți să dăm pe față mizeriile astea! Nu numai ale lor, ale magazinelor, ci și pe ale noastre ale consumatorilor. Spuneți-ne în secțiunea de comentarii de pe Facebook a acestui articol ce astfel de metode de a da țeapă magazinelor ați mai întâlnit, să vedem și noi cât de departe merge „inventivitatea” unora!