Merită să-ți cumperi acum mașină electrică în România? Iată tot ce trebuie să știi!
Mulți dintre cititorii noștri mai maturi sunt probabil posesorii unui autovehicul, iar unii probabil au luat în calcul și varianta achiziționării unuia nou-nouț, direct de la reprezentanță. Dar câți dintre voi s-au gândit la o mașină electrică (EV – electric vehicle)? Poate vreți să fiți mai prietenoși cu mediul, sau să vă aliniați cu standardele europene (la o adică, Europa începe de la pragul casei noastre), sau poate pur și simplu doriți o experiență mai silențioasă decât ce oferă alternativa clasică cu combustie internă. Dincolo de toate aceste „mofturi”, poate fi totuși mai echitabil să avem o mașină electrică? Se pretează să conduci o astfel de mașină în „Românica”? Concepția generală a românului despre EV-uri este „costă mult și merge puțin”. Haideți să vedem dacă este chiar așa, iar dacă nu, cum stau de fapt lucrurile.
Pentru a putea ajunge la o concluzie, e bine să analizăm situația din mai multe puncte de vedere. Bonusuri, subvenții, costul inițial, costuri la „pompă” (poate ar trebui să ne obișnuim să le numim „costuri la priză”), disponibilitate a punctelor de încărcare, alte facilități, etc. Și o să încercăm să le luăm pe rând.
Subvenția de la statul român
Până nu demult „subvenția” oferită de statul român era mai mult „subvenție” doar cu numele, și mai mult praf în ochi, să nu spună România că nu se încadrează și ea în normele europene. De ceva timp însă (mai precis, din 2017), statul român sprijină din plin achiziția de mașini electrice prin programul Rabla. Astfel, în 2017, programul Rabla Plus a prezentat pentru prima dată în România un nivel mult mai ridicat al susținerii achiziției de autoturisme mai puțin poluante, dar mai ales de autoturisme electrice și hibride, ajungând să fie comparabil chiar și cu practicile celor mai dezvoltate state europene.
Așadar, conform ministerului mediului, în acest moment există două tipuri de ecotichete pentru cei care, din varii motive, și-ar putea dori să achiziționeze un autovehicul electric sau cel puțin hibrid. Cele două subvenții fac parte din programul „Rabla Plus” și conferă următoarele bonusuri:
- primul este de 45.000 lei, deci aproximativ 10.000 de euro, dar nu mai mult de 50% din prețul de comercializare, pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric;
- al doilea ecobonus este de 20.000 de lei, adică aproximativ 5.000 de euro, dar nu mai mult de 50% din prețul de comercializare, pentru achiziționarea unui autovehicul nou electric hibrid cu sursa de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.
Deci, dacă intenționați să achiziționați un autovehicul electric, statul vă va returna 45.000 lei. Dacă mai aveți prin parcare și o mașină veche de cel puțin opt ani, puteți primi pentru ea un voucher în valoare de 6.500 lei. De menționat aici că persoanele care vor să acceseze finanțarea prin „Rabla Plus” nu trebuie neapărat să și caseze o mașină, dar un bonus suplimentar de 6.500 lei cu sigurață va mai reduce și el considerabil din costul de achiziție al unui autovehicul electric.
Cine dorește să se înscrie trebuie practic să îndeplinească doar două condiții pentru a fi eligibili: să aibă domiciliul în România și să nu aibă nicio datorie la autoritățile locale.
Cât de variată este oferta de EV-uri?
Bun, am înțeles cum stă treaba cu subvențiile… care pot ajunge până la 10.000-11.000 euro, și care nu-s deloc de aruncat. Dar ce mașini putem cumpăra? Și cât de scumpe sunt acestea? O listă „oficială” completă de autovehicule electrice se regăsește pe site-ul APIA (Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile). Din păcate, România nu are o gamă foarte variată în ceea ce privește modelele de EV-uri. Singurii producători care distribuie autovehicule 100% electrice pe teritoriul țării noastre sunt BMW, KIA, Mitsubishi, Renault, Smart și Volkswagen. 6 producători, 12 modele. De fapt, 11, pentru că Renault Twizy nu-l putem numi automobil, el încadrându-se la categoria cvadriciclu. Și să trecem sumar prin cele mai reprezentative modele, și să vedem concret ce prețuri au la noi EV-urile. De la cel mai ieftin la cel mai scump, acestea sunt:
Volkswagen e up! – de la 28.688 euro
Renault Zoe – de la 33.350 euro
Kia Soul – de la 33.665 euro
BMW i3 – de la 38.199 euro
Volkswagen e-Golf – de la 39.656 euro
„Păi bine, și unde e Tesla în lista asta, părintele autovehiculelor electrice?”, probabil că se vor întreba unii. Ei bine, pentru că am decis să ținem cont de programul Rabla Plus și de subvențiile oferite de statul român, nu am putut include Tesla în această listă, pentru simplul motiv că Tesla nu are reprezentanță în România. Deci o parte din avantajele pentru care ați opta pentru un astfel de autoturism dispar. Desigur, dacă aveți bani, nu vă oprește nimeni să faceți un drum până la Viena și să vă achiziționați de acolo cel mai nou model de Tesla.
Revenind la oile noastre mioritice, românul de rând, ajutat de stat, ar putea da cel mai puțin pe un EV un preț de aproximativ 15.000 euro, iar dacă vreți să semene mai mult a mașină decât a jucărie, cu tot ce presupune aceasta (număr de locuri, spațiu, portbagaj, confort, etc), atunci ar trebui să mai plusați cu cel puțin încă 5.000 euro, asta pentru versiunile de bază, la care se mai pot adăuga costuri pentru opțiuni suplimentare.
Costurile cu alimentarea
Și că tot vorbeam de costuri… dacă la capitolul subvenții statul român ne-a surprins la modul plăcut, la partea cu alimentarea lucrurile nu stau la fel de bine. Și, culmea, nu statul român este cel care descurajează amatorii de EV-uri, ci mediul privat.
În primii ani în care s-au înființat punctele de alimentare pentru EV-uri, încărcarea mașinilor a fost gratuită, pentru a atrage cumpărătorul. Bineînțeles, nimeni nu s-a așteptat ca acest lucru să dureze la infinit. Inițial a fost un fel de „cumperi jocul și-ți dăm DLC-urile gratuit”, dar odată ce numărul de autovehicule electrice a ajuns practic să se dubleze de la an la an, situația nu mai e acum la fel de roză cum era la început. Așadar, pentru cei câteva sute de clienți din România care au ales până acum o mașină electrică nouă sau second hand, lovitura a venit fix de unde nu se așteptau, din partea rețelei naționale de încărcarcare, care promitea cel mai mult. Bineînțeles, nimeni nu a fost suficient de naiv încât să creadă că va avea „combustibil gratuit” pe tot restul vieții, și ne așteptam ca ceva să se schimbe. Ce s-a petrecut însă anul acesta a cam depășit socoteala românului de rând.
Concret, care sunt prețurile? Vom lua drept etalon rețeaua Renovatio e-charge, companie care intenţionează să ajungă la 56 de staţii de încărcare până la sfârșitul acestui an. Această companie a introdus următoarele tarife:
Încărcare normală – AC – 1,45 RON/unitate
Încărcare rapidă – DC – 1,95 RON/unitate
Și deja românul e băgat în ceață, pentru că el știe de litri la combustibil, știe de kWh la putere… dar de unități nu a mai auzit până acum. Adică ce vrea să zică? Distribuitorul explică:
Încărcarea acumulatorilor vehiculelor electrice nu este considerată furnizare de energie (conform reglementărilor în vigoare) ci un serviciu, pus la dispoziția posesorilor de vehicule electrice. În consecință, nu este permisă raportarea exclusiv la “kWh” ca unitate de măsură a serviciului prestat.
Unul dintre criteriile de stabilire a tarifului pentru serviciul de încărcare este reprezentat de numărul de kWh cu care este reîncărcată bateria vehiculului electric. Pentru a avea o referință, numărul de unități pentru fiecare sesiune de încărcare, este corespunzător numărului de kWh efectiv transferați de către punctul de încărcare către baterie.
Practic, un fel de mumbo-jumbo legislativ pentru a pune pe combustibil eticheta „servicii” și nu „produs”. „Servicii” care, bineînțeles, nu-i așa, pot veni la abonament! Că doar de asta sunt servicii! Și avem mai jos variantele de abonamente oferite în rețeaua Renovatio:
Trei tipuri de abonament… 4 tipuri de încărcări… RON pe minut… RON pe lună… cost inițial al activării cartelei… deja încep să nu mai mă simt „la pompă”, ci la biroul de consultanță cu o tanti în față, care încearcă să-mi vândă un abonament la mobil sau un credit la bancă.
Comparând lucrurile cu stațiile de alimentare clasice, lucrurile stau chiar prost. Un lanț de benzinării nu-ți percepe un abonament lunar de 99 lei sau 220 lei pentru a putea cumpăra benzină sau motorină la un preț mai mic față de clienții fără abonament. În plus alimentarea unei mașini cu combustibil extras din petrol durează 5 minute și asigură o autonomie de 400-800 km, de 2-4 ori mai mare decât a unei mașini electrice oarecare, a cărei alimentări poate dura și 45 minute. Așadar avem deja o problemă în ceea ce privește confortul în utilizare.
Bun, dar până la urmă… cum stăm cu costurile? Merită să alimentăm de la priză în loc de la pompă? Ei bine, paradoxal, plinul de curent de 70 Lei, liber de contract, cerut în rețeaua Renovatio e-charge, este dublu față de cât taxează benzinăria OMV pentru un plin de curent. Totodată, tarifele cerute de Renovatio e-charge sunt de 6-7 ori mai mari față de costul încărcării acasă a unei mașini electrice. Ba mai mult, Kaufland Romania, în baza parteneriatului strategic încheiat, a decis să acopere costurile serviciului de încărcare pentru clienții care folosesc stațiile Renovatio din spațiile lor. Aceste variații uriașe arată cât de necoaptă este încă piața de servicii pentru încărcarea mașinilor electrice.
În concluzie, alimentarea unui EV poate fi eficientă raportându-ne la alimentarea unui autoturism clasic, atâta timp cât o facem cu cap. Culmea este că fix furnizorii specializați sunt cei pe care ar trebui să-i evităm, și că optim ar fi să ne sincronizăm făcutul plinului cu făcutul celorlalte cumpărături din Kaufland.
Ținând cont de aceste aspecte, putem recomanda un EV ca mașină de oraș, dar care încă nu bate mașinile cu moatoare cu ardere internă dacă vrem să plecăm în vacanță.
Dar dacă vreți să faceți calculele singuri, cifrele relevante sunt următoarele:
- 0,5 Lei/kW este costul mediu al energiei electrice în România;
- 35 kWh este capacitatea medie a bateriei unei mașini electrice compacte;
- 45 minute este timpul de încărcare în regim rapid pentru o mașină electrică capabilă de Fast Charge;
- 5,4 Lei costă un litru de benzină sau motorină;
- 50 litri este capacitatea medie a unui rezervor la o mașină diesel sau pe benzină;
- 5 minute durează în medie alimentarea cu carburant fosil.
Perspective de viitor și comparația cu Europa
Deci avem subvenții, avem și câteva mașini de unde alege (probabil se vor înmulți), iar dacă alimentăm cu cap putem să ieșim chiar pe plus la portofel. Dar cum rămâne cu punctele de încărcare? Se face ceva în acest sens? Va crește numărul lor în viitorul apropiat? Se pare că aici ne putem permite o doză de optimism. Redacția Economistul a publicat acum aproximativ o lună următorul material:
E.ON si MOL vor dezvolta, în România, o rețea națională de 40 de stații de încărcare a vehiculelor electrice, ca parte a unui proiect european. Anul trecut, un consorțiu din care fac parte și Mol și E.ON (NEXT-E) a obținut acordul Comisiei Europene în vederea asigurării unei finanțări europene în valoare de 18,8 milioane de euro pentru instalarea și gestionarea a peste 250 de prize pentru mașini electrice cu încărcare ultra-rapidă pe autostrăzile din Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croația și Romania.
Trăiască fondurile europene și companiile multinaționale, deoarece se pare că datorită lor va avea și România puncte de încărcare pentru autovehiculele electrice!
Un raport din 2016 ne scade însă din entuziasm, când vedem unde suntem situați în Europa la numărul acestora, și anume pe locul 3… de la coadă.
Bineînțeles, lucrurile s-au îmbunătățit cu mult din 2016 și până astăzi, dar tot mai e mult până departe. Și în caz că nu aveți încă un gust suficient de amar în gură după acest grafic, vă aducem la cunoștință că în țările civilizate toate construcțiile noi cu peste 10 locuri de parcare trebuie să aibă câte un punct de încărcare pentru fiecare loc de parcare. Obligatoriu.
Toate clădirile rezidențiale noi și recent renovate, cu mai mult de zece locuri de parcare, trebuie echipate cu pre-cablarea adecvată pentru un punct de încărcare în fiecare loc de parcare. În cazul clădirilor comerciale, 20% din spații trebuie să fie pre-cablate.
Când va ajunge să fie și la noi așa? Nu avem un răspuns. Iar dacă merită sau nu să achiziționați un autovehicul electric în 2018… noi v-am oferit datele, decizia informată o poate face fiecare în dreptul său.