GAMINGMOREREVIEWSRSS PaginaDeMedia

Lenovo Legion Y740-15IRHg – notebook de gaming high-end, supriza de sfârșit de an!

Ecran de gaming: luminozitate 500cd/m2, HDR, G-SYNC, 144Hz

Lansate la CES 2017, notebook-urile Legion ne confirmă că vorbim de probabil cel mai tânăr brand de notebook-uri de gaming. Dar curba lor de învățare, adaptare și înțelegere a pieței de gaming, una cu o dinamică diferită, cu obiceiuri de cumpărare foarte puțin predictibile, a fost una foarte rapidă, și iată că după nici doi ani se luptă cot la cot cu modelele unor brand-uri de tradiție, precum ROG, Predator, MSI, Alienware, Omen, Razer, Aorus, etc. 

Astăzi vom analiza cel mai tânăr membru al familiei Legion și totodată probabil și cel mai puternic model de 15” al gamei, Y740-15IRHg.   

Design – o abordare proaspătă, dintr-un unghi diferit

Din start, suntem martorii unei abordări total diferite față de tot am testat anul acesta în categoria laptop-urilor de gaming. Practic, aș putea să mă duc la un eveniment de business cu acest laptop și nimeni n-ar observa că am un laptop de gaming în fața mea. 

Nu, nu concurează pentru titlul de cel mai subțire laptop de gaming de 15” de pe piață, și nici cel mai ușor, mai portabil: carcasa are 24mm grosime, iar laptop-ul are aprox 2,2kg.

Este clar că echipa de design a avut alte aspecte în vedere când a proiectat acest laptop, și vă spun de acum, fără să fac niciun spoiler, au reușit să puncteze foarte bine la capitolele vizate, chiar reușind să surclaseze concurența la anumite capitole cheie. 

Carcasa, tastatura, touchpad, ergonomie capac ecran, balamale 

Carcasa de culoare gri închis mi-a plăcut foarte mult, și nu doar pentru că este dintr-un aluminiu de foarte bună calitate, dar nici nu adună amprente deloc. 

Mi-a plăcut enorm ecranul care se poate rabata până la 180 grade, și culmea, nici așa, capacul la orizontală nu se obturează căile de evacuare din spatele laptop-ului. Deci se poate, stimați designeri (mă refer la cei de la competiție, nu-i voi arăta cu degetul acum).

Însă balamalele mi se par un pic cam fragile, dar acest lucru este doar o părere subiectivă. Pe de altă parte, faptul că pot deschide extrem de facil capacul, cu o singură mână (atenție, mereu țineți de mijlocul capacului, nu de un colț!), consider că este un avantaj major. 

Touchpad-ul este cam minuscul, fără posibilitatea de a face clic – pentru acest lucru trebuie să folosiți obligatoriu cele două butoane, cam gălăgioase, aflate sub touchpad. Nu înțeleg de ce Lenovo a ales să folosească un touchpad atât de mic, când există atâta spațiu neutilizat pe restpad. Poate s-au gândit că gamerii vor folosi mouse-ul, și gata, problemă rezolvată. Ei bine, da și nu, depinde de scenariu. 

Tastatura – iluminare iCUE

Tastatura vine din nou cu o abordare diferită față de toate laptop-urile cu care m-am jucat anul acesta (spre 2 duzini, mai exact). Voi începe cu negativul, să termin într-o notă pozitivă. 🙂

În primul rând, coloana de taste din stânga…cine a avut această idee, nu știu cam ce a avut în cap, dar nici după aproape o săptămână nu am reușit să mă obișnuiesc, să mă acomodez pe deplin cu tastatura, foarte des mă trezeam că apăsam involuntar pe CapsLock și începeam să scriu cu majuscule. 

După ce că tastatura este compactată destul de mult pe centrul șasiului (spațiul din stânga dreapta putea fi ocupat mai mult, cum fac alți producători), plasarea unei coloane de taste suplimentare, în stânga, pe prima coloană (tastele ce controlează gradul de iluminare al tastelor, cele două taste de Macro, tasta de activare Lenovo Vantage) ”împinge” restul tastaturii, tastele cu care ne-am obișnuit, spre centrul laptop-ului, și creierul procesează destul de greu această translatare către dreapta cu aprox 2,5cm. 

Apoi, activarea tastelor se face foarte greu – forța necesară pentru a apăsa și a actua și cursa lungă de 1,7mm nu vă va face viața prea ușoară la început, viteaza mea de tastare a devenit o glumă proastă, ba eram atent să nu lovesc CapsLk, ba să nu apăs Lenovo Vantage în loc de Esc, plus să bat bine în taste…însă tastele se simt foarte plăcut, odată ce – dacă – vă veți obișnui cu ele. 

Iluminarea tastelor este, în schimb, la înălțime – tastele sunt retroiluminate frumos, fără să vă bată în ochi lumina nenecesară, din jurul tastelor, așa cum am văzut la majoritatea laptop-urilor cu taste iluminate. Și încă ceva: soft-ul de iluminare este iCUE, adică genialul software dezvoltat de Corsair.

Cifele ar fi putut fi mai bine definite și iluminate (precum simbolurile aflate deasupra lor). Într-o lumină artificială mai slabă într-o încăpere, chiar sunt greu de distins.
Cifele ar fi putut fi mai bine definite și iluminate (precum simbolurile aflate deasupra lor). Într-o lumină artificială mai slabă într-o încăpere, chiar sunt greu de distins.

Singurul lucru la iluminare care ar putea fi revizuit ar fi iluminarea tastelor numerice, cifrele de pe taste sunt mult prea puțin iluminate în comparație cu desenul caracterelor aflate deasupra lor (exact la fel este situația la tastele F1-F12, Del de pe primul rând, însă acolo nu e o tragedie că funcțiile de pe ele nu se văd bine, te obișnuiești cu ele, știi după o vreme cu ajutorul cărei taste se iluminează ecranul mai mult și cu care se scade luminozitate sau volumul, etc).

De asemenea, și tastele direcționale sunt bine definite, și destul de generoase în dimensiuni, le găsești imediat, aici încă o bilă albă designerilor.  

Ecran cu 500cd/m2, G-SYNC, HDR (!), 144Hz!

Ecranul este unul din punctele forte ale acestui laptop. Eu nu am mai văzut până acum un ecran atât de luminos pe un laptop de gaming! Ecranul este produs de BOE (model: NV156FHM-N4J) și te lasă pur și simplu cu gura căscată când vezi cât de luminos este, și ce contrast are: peste 1000:1! Cât de bine arată jocurile pe el. 

Luminozitate incredibilă pentru un panou de laptop, iar contrastul este ideal pentru jocuri.
Luminozitate incredibilă pentru un panou de laptop, iar contrastul este ideal pentru jocuri.

Și dacă vă spun că ecranul acesta de pe Legio Y740-15 are și certificare HDR400? A nu se confunda cu HDR10-le pe care l-am experimentat pe ROG PG35VQ, și care într-adevăr este într-o altă ligă, dar chiar și așa, Legion-ul oferă o experiență în plus față de tot plutonul de panouri de laptop pe care le-am testat acest an – majoritatea nici măcar la 300cd/m2 nu ajung…

Ansamblul este completat de integrarea tehnologiei G-SYNC și panoul Full-HD cu 144Hz – după cum spuneam și mai sus, gaming-ul este fluid iar contrastul mare ajută foarte mult să observați detaliile din fiecare cadru. 

Colorimetrul nostru SpiderX nu a returnat valori impresionante pentru gammut-ul de culoare (95% SRGB, 74%Adobe RGB, 70% NTSC, 76% P3), adică ecranul este undeva mediu și greu de recomandat pentru prelucrare de poze, cel puțin nu la nivel semi avansat (pro-sumer) – doar acel SRGB apropiat de 100% îl salvează și îl mai face potrivit pentru fotografii amatori (home use, pentru fotografiile de familie).  

De la stânga la dreapta: uniformitatea culorilor, pe trei setări de brightness: 100%, 83% și 50%.
De la stânga la dreapta: uniformitatea culorilor, pe trei setări de brightness: 100%, 83% și 50%.

Chiar dacă uniformitatea culorilor este punctul slab la acestui tip de panou, construit pentru luminozitate mare, contrast și HDR, la 50% luminozitate a reușit să ne returneze într-un final valori bune pentru variațiunile de Delta E, pe toate cele 9 regiuni testate, valori care s-au păstrat sub 2.7.

De la stânga spre dreapta: Uniformitatea luminozității, pe 9 zone, măsurate la trei valori diferite: la maxim brightness, la 83% și la 50% luminozitate. Ecranul este pur și simplu impecabil la acest capitol.
De la stânga spre dreapta: Uniformitatea luminozității, pe 9 zone, măsurate la trei valori diferite: la maxim brightness, la 83% și la 50% luminozitate. Ecranul este pur și simplu impecabil la acest capitol.

În schimb panoul revine în forță și ne-a arătat că strălucește la capitolul ”Luminance Uniformity”, capitol la care am obținut printre cele mai bune valori din anul acesta, de exemplu la luminozitatea de 83%, adică 325cd/m2 deviația uniformității a fost de maxim 7%, ceea ce practic este o valoare ideală – un ochi obișnuit nu va observa deviații mai mici de 10%, ca să vă faceți o idee, unii nici o diferență de 15% nu o percep – doar ochiul magic al colorimetrului este nemilos, mereu, în măsurători, cu panourile testate.

Acuratețea culorilor este foarte bună: Delta E mediu de 1.02.
Acuratețea culorilor este foarte bună: Delta E mediu de 1.02.

Și ca să terminăm cu ecranul, care totuși este foarte important pentru orice tip de activitate – voi mai menționa și lăuda acuratețea culorilor – adică deși spațiul de culoare este mai limitat după cum am văzut mai sus, dar măcar culorile (eșantionul de 24 de nuanțe și culori din test) pe care placa video le trimite către monitor sunt destul de fidel redate, adică DeltaE mediu este 1.02.

Performanțe

Laptop-ul are o configurație de top: procesorul Intel Core i7-9750H ce rulează la frecvența de bază de 2.60GHz, șase nuclee și 12 fire de execuție în total, cu Hyper Threading. Configurația este completată cu placa video NVIDIA GeForce RTX 2080 Max-Q de 90W, și care, față de multe alte variațiuni întâlnite de mine, nu este overclockată din fabrică. Dar acest lucru nu a afectat performanțele, sau nu foarte mult, așa cum veți vedea din rezultatele obținute de laptop.

Ca și o mențiune interesantă, cele două module de memoriile DDR4 2666 MHz vin de la Ramaxel Technology. Dacă nu ați auzit de ei până acuma, ei bine, vorbim de o companie fondată în 1997 în China, cu sediul în Shenzhen, sunt printre cei mai mari producători de memorii din lume, sunt nr 1 în China și printre cei mai mari clienți ai lor se numără, ați ghicit, Lenovo (dar nu numai). Coincidență sau nu, pagina lor a fost blocată în 2018 de către Google…hm…sună cunoscut ceva…dar nu voi divaga, nu intrăm în politică.  🙂

Stocarea este formată dintr-un HDD ”clasic” destinat notebook-urilor (cu profil de 7mm), de 1TB, 7200rpm de la Seagate Barracuda iar pentru sistemul de operare și jocurile ce au nevoie de acces rapid (cele online massive multiplayer în special) a fost adăugat un SSD foarte rapid, de la Western Digital (mai exact Sandisk, parte a grupului WD) SN720 NVMe, de 512GB. M-a bucurat că a fost exact atât de mare încât să-mi încape toată suita de teste de jocuri :). 

Per total, Y740-15IRHg a avut un comportament extraordinar, poziționându-se pe podiumul anului acesta, printre cele mai puternice laptop-uri de 15” testate de ZonaIt. Și asta nu e un lucru deloc micuț, concurând și trecând de modele mult mai scumpe în liga premium. 

Aș putea chiar afirma că la capitolul pret/performanță este cel mai bun laptop de gaming testat de noi (în zona sa de preț, evident).

Temperaturi, zgomot și analiză vs performanțe (continuare)

După cum puteți vedea în capturile de imagine, procesorul funcționează la temperaturi mai ridicate decât alte laptop-uri de gaming, în jocuri atingând și trecând frecvent de 90C, lucru mai puțin pe placul meu, însă balanța a fost gândită pentru o mai bună silențiozitate. Și calculele inginerilor de la Lenovo a funcționat: scorurile benchmark-urilor au arătat că pot fi obținute aceleași valori mari, dar fără ca laptop-ul să vă dea afară din casă sau să vă forțeze să vă puneți căști.

Vă spun sincer, cred că e primul laptop de gaming de 15” care mi-a arătat sub 45dB în full load, și față de laptop-urile cu 50, 51, sau chiar 53dB este o diferență ca de la cer la pământ (vorbim de o curbă exponențială, nu liniară). 

Combinația temperaturi mai mari, dar controlate + patru guri de evacuare generoase (două pe lateral + două în spate) + zonă mare de admisie pe fundul laptop-ului – iată scenariul câștigător. A, și încă ceva, am observat că procesorul 9750H nu urcă nicio clipă la 4,5GHz, așa cum ne-am fi așteptat – deși în testul Single CPU din Cinebench procesorul a fluctuat între 70-80C, tot nu a crescut frecvența procesorului mai sus de 4,15 GHz – 4.2GHz. 

În testul multi-core, care este groaza tuturor laptop-urilor, evident ne-am lovit de un zid când procesorul a atins (rapid) 94C, iar frecvența procesorului a scăzut de la 3,7GHz la 3,5GHz, și după mai multe rulări consecutive, și performanța a scăzut de la 1200 de puncte la 1100-1150 pct. Merită menționat că procesorul a ajuns la un TDP de 70W în acest scenariu.

Placa video RTX 2080 Max-Q s-a comportat exemplar, temperatura de funcționare păstrându-se sub 75C, chiar 69C în testele 3DMark, și un TDP maxim de 90W.

În toate imaginile termice de mai jos, în stânga, temperaturile mai mici reprezintă light usage scenario (Youtube video) iar în dreapta, temperaturile mai mari sunt obținute în gaming.

Culmea este că zona WASD este în zona cea mai fierbinte, în sesiunile lungi de gaming, când se înregistrează aprox 40C – noi am testat pe 22,5C, într-o zi călduroasă de vară s-ar putea ca zona să devină deranjant de caldă pentru gamerii care nu vor pune o tastatură externă.

Fundul laptop-ului se încălzește – spre 40C – dar rămâne în limite normale. Evident, nu e de ținut în poale (stiți voi, căldura la bărbați…) plus că nu ar fi OK să acoperiți cele două ventilatoare care trag aerul rece prin cele două guri de admisie (chiar dacă toată partea acoperită cu plasticul negru pare să fie o gigantică fantă de admisie, este doar o iluzie optică – pentru o eficiență mai mare a airflow-ului, orificiile sunt cam cât e diametrul celor două ventilatoare).

Și gurile din spatele laptop-ului evacuează eficient căldura, cu cât vedeți o diferență mi mare între restul șasiului și temperatura înregistrată la ieșirea pe canalul de evacuare, cu atât sistemul de răcire este mai eficient.

Baterie

Deși modul Hybrid a fost primul lucru pe care l-am activat, din Lenovo Vantage și din BIOS (Switchable Graphics), nu am reușit să depășesc 2,5h sub nicio formă în testul de web browsing și editare Google Docs. Deși HWInfo îmi arăta că placa video NVIDIA este dezactivată, adică modul Hybrid a activat Optimus, ceva rămânea clar agățat pe undeva. 

În mod normal ar fi trebuit să obțin aprox 3,5 – 4 ore, dar nu a fost să fie. Oricum, bateria produsă de compania taiwaneză Celxpert, cu o capacitate de 57Wh este cam micuță după standardele noastre, cred că este cea mai mică baterie pe un laptop de gaming high-end de 15” testat de mine anul acesta.

Doar Zephyrus S GX531GX avea o baterie similară ca și dimensiuni (60Wh), dar spre ”scuza” lui fie spus, acel model era, întâmplător sau nu, cel mai subțire laptop de gaming de 15” din lume…deci da…eu zic că pe Zephyrus îl putem scuza…și cu care tot cam 2h și jumătate am scos în testul de baterie în scenariul similar.   

Ce am observat – nu știu dacă este un bug sau un feature, că pe modul Hybrid luminozitatea ecranului nu mai poate fi modificată, rămâne undeva pe la 40-50%+ ceea ce e foarte mult în opinia mea, dacă luăm în calcul că avem un panou cu o luminozitate maximă de 500cd/m2 – deci cred că ecranul a fost marele consumator.

Am făcut și testul opus: am dezactivat modul Hybrid, placa video GeForce RTX 2080 a apărut pe harta consumului în HWInfo, dar surpriză – consumul total al laptop-ului a fost similar, ba pe alocuri chiar mai mic decât în scenariul anterior.

Mai jos, două capturi de ecran, cum arată consumul în acest mod: 

Ce-i drept, în acest scenariu, laptop-ul ne-a permis să accesăm setările de luminozitate, și doar ca să vedem dacă obținem o autonomie mai ridicată, am setat luminozitatea la 20% – în paranteză fiind spus, pentru editare de documente în interior este un scenariu absolut posibil având în vedere luminozitatea nativă ridicată a panoului) și am reușit să ating 2 ore și 35 de minute. Yeyy 🙂 Ori ceva nu a mers bine la acest sample, ori dacă asta e tot ce poate laptop-ul, atunci autonomia este călcâiul lui Ahile (pe lângă layout-ul îndoielnic al tastaturii).   

Conectica

Conectica laptopului este la înălțime: Un port Type-C cu ThunderBolt 3 pe partea stângă, lângă jack-ul Audio, pe partea dreaptă un port USB 3.1 Gen 1 Type A și partea frumoasă este ascunsă în spate: încă un port USB 3.1 Gen 1 Type A și unul mai rapid, USB 3.1 Gen 2 Type A, un port Mini display Port, un port HDMI 2.0, interfața LAN și alimentarea.

Porturile din spate au o iluminare LED deasupra, să le găsim mai ușor în întuneric – un aspect elegant și binevenit. 

Concluzie

Lenovo Legion Y740-15IRHg intră puternic în liga mare. Nu impresionează prin briz-briz-uri pe carcasă (deși gurile acelea de evacuare se pot pune ca și briz-briz-uri, dar se pot dezactiva 🙂 ) – aproape că l-am putea confunda cu un laptop de business, precum un Thinkpad, mai ales dacă îi setăm o iluminare albă la tastatură. 

Nu se dorește a fi nici cel mai ușor, nici cel mai subțire. Nici măcar poate cel mai frumos – deși logo-ul Legion de pe capac ar putea să-i dea un loc binemeritat la capitolul design. Și dacă adăugăm și iluminarea cu mare bun simț al tastaturii, chiar putem spune că aspectul este deosebit.

Nu, Legion Y740-15IRHg vrea să fie un laptop foarte performant, și silențios în același timp. Și surprize, surprize: reușește, cu stil!

Laptop de gaming high-end cu ecran surprinzător

Calitate construcție și materiale - 9.5
Design - 9.5
Tastatură - 8.5
Ergonomie - 9.8
Eficiență sistem răcire - 9.7
Performanță - 9.3
Zgomot - 9.4
Conectivitate - 9.5
Baterie - 7.8

9.2

Lenovo Legion Y740-15IRHg intră puternic în liga mare. Nu impresionează prin briz-briz-uri pe carcasă - aproape că l-am putea confunda cu un laptop de business, precum un ThinkPad, mai ales dacă îi setăm o iluminare albă la tastatură. Nu se dorește a fi nici cel mai ușor, nici cel mai subțire. Nici măcar poate cel mai frumos - deși logo-ul Legion de pe capac ar putea să-i dea un loc binemeritat la capitolul design. Și dacă adăugăm și iluminarea cu mare bun simț al tastaturii, chiar putem spune că aspectul este deosebit.Un laptop de gaming high end, cu super raport preț / performanță!

User Rating: 5 ( 1 votes)
Tags

Related Articles

Back to top button
Close
Close