Bogdan-Gruia Ivan, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a anunțat ”legea deepfake”, o inițiativă legislativă menită să reglementeze crearea și distribuirea de conținut deepfake în mediul online. Anunțul a fost făcut în cadrul emisiunii „LIVE cu Rotaru și Kiss”, de pe Digi24. Inițiativa vine în contextul unui atac cibernetic asupra serverelor Camerei Deputaților, atribuit unor grupări de hackeri internaționali, evidențiind astfel vulnerabilitățile cibernetice și necesitatea consolidării securității digitale.
Contează și că se apropie alegerile și că circulă deja multe clipuri cu politicieni realizate cu inteligență artificială. De asemenea, tehnologia deepfake a stârnit îngrijorări semnificative privind impactul său asupra adevărului și încrederii în mediul digital și la nivel global. Companiile importante din tehnologie au început să ia măsuri, în urmă cu câteva zile Meta anunțând că își extinde eforturile de identificare a imaginilor modificate prin inteligență artificială.
Când intră în vigoare legea deepfake și care sunt consecințele
Potrivit ministrului Bogdan-Gruia Ivan, legea deepfake ”este în dezbatere la Camera Deputaților, urmează să intre pe ordinea de zi și până în aprilie o să avem acestă lege”. Inițiativa legislativă vine cu amenzi pentru cei care produc conținut deepfake, între 600 și 90.000 de lei, iar în cazuri de încălcări grave ale legii se poate ajunge la pedepse cu închisoarea de până la 2 ani.
Legea deepfake aduce în discuție câteva aspecte fundamentale despre responsabilitatea în era digitală. Prin impunerea unor sancțiuni pentru crearea și distribuirea de conținut falsificat, legislația își propune să protejeze integritatea informației și să prevină răspândirea dezinformării. Totodată, aceasta ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare și despre granița dintre reglementare și cenzură.
Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, a subliniat importanța colaborării cu platformele social media pentru a dezvolta mecanisme eficiente de filtrare a conținutului deepfake, evidențiind nevoia unui răspuns rapid și eficace în eliminarea conținutului falsificat. Aceste discuții vizează crearea unui set de filtre care să îngreuneze încărcarea pe rețele sociale a materialelor generate prin inteligență artificială, care nu reflectă realitatea.
Măcar din vorbe, România are una dintre cele mai puternice sisteme de cibersecuritate din Europa și este poziționată să facă față provocărilor peisajului digital actual. Totuși, succesul acestei legislații va depinde în mare măsură de capacitatea de a echilibra protecția împotriva dezinformării cu respectarea drepturilor fundamentale.
În această direcție, ministrul a spus ”dacă este unul cu caracter umoristic este obligatoriu, indiferent de forma în care este produs, pentru a nu fi amendat, să apară pe cel puțin 15% din suprafața videoclipului că acest conținut nu este unul real, ci este creat cu inteligență artificială generativă. În situația în care totuși ajunge un astfel de conținut pe rețelele de socializare să poți să dai report și acel conținut să fie scos de acolo (…). Vrem să facem același cadru ca și în cazul zonei de criminalitate, în care în 60 de minute să fie scos acel conținut în cazul în care este reclamat”.
Nu este clar cine-i va căuta pe cei care distribuie conținut deepfake: ”cred că cei de la CNA ar trebui să aibă un atribut în această direcție, Ancom-ul, pentru că ei sunt principalii provideri de reglementare în România, vorbim inclusiv de tool-uri tehnice în baza cărora poți să identifici astfel de conținut”.
Legea „deepfake”, care urmează să fie implementată în România, reprezintă un pas important în combaterea dezinformării și protejarea integrității informației în era digitală. Prin sancționarea celor care creează și distribuie conținut falsificat, această inițiativă legislativă subliniază responsabilitatea fiecărui individ și organizație în menținerea unui mediu digital sigur și de încredere. Succesul acestei legi va fi determinat de capacitatea de a naviga între complexitatea libertății de exprimare și a reglementării, precum și de colaborarea eficientă între guvern, industrie și platformele de social media.
