Pe 29 aprilie, Kaufland a lansat la București, KARI Era, în cadrul unui eveniment împărțit între experiență senzorială, prezentare de produs, sesiune de date și panel cu dezvoltatorii proiectului. KARI Era e un avatar bazat pe inteligență artificială, dedicat tinerilor aflați la început de carieră și funcționează direct în aplicația WhatsApp, fără programare, fără timp de așteptare și, probabil cel mai important, fără să te judece că nu știi încă ce vrei să faci cu viața ta.
Evenimentul a început cu spectatorii legați la ochi, un fel de experiență senzorială relaxantă în amestec cu o „meditație ghidată”, urmată de introducerea alertă lui Marco Hößl, CEO Kaufland România & Moldova. CEO-ul companiei a vorbit despre propriul traseu profesional, cum a lucrat ani buni în management clasic și healthcare înainte să realizeze, la 30 de ani, că nu e pentru el și să facă trecerea spre retail. Și probabil mesajul este că nici cei care acum conduc companii mari nu au știut dintotdeauna ce vor, doar că generația actuală are instrumente pe care cei de acum 20-30 de ani nu le-au avut.
Studiul iZi Data despre nevoile reale ale tinerilor
Evenimentul a continuat cu o prezentarea concluziilor unui studiu realizat de iZi Data pe aproape 2.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani. Silvia Luican, fondatoarea companiei de cercetare de piață, a urcat pe scenă cu cifre și o poveste pe care n-o găsești de obicei la lansări de produse. Ea însăși a lucrat în primul an de facultate la o biserică unde a vândut lumânări, după ce jobul sezonier de la firma de publicitate se terminase. Concluzia ei a fost că lucrurile s-au schimbat, dar anxietatea față de primul job nu prea.
Și datele studiului iZi Data confirmă. Doar 37% dintre tinerii chestionați spun că se simt confortabil cu procesul de căutare a unui loc de muncă. 63% consideră că lipsa experienței este principala barieră, iar unul din doi crede că școala nu i-a pregătit pentru ce vor angajatorii de fapt. Tinerii se luptă cu dilema clasică: joburile bune cer experiență, dar experiența e greu de obținut fără primul job bun.
Când vine vorba de resurse, tinerii folosesc în proporție de 76% platformele de joburi, 33% apelează la mentori, 21% la AI și 17% la podcasturi. Adică AI-ul, cu tot hype-ul din ultimii ani, e folosit de doar unul din cinci tineri pentru orientare profesională. De ce? Silvia Luican a explicat ce a auzit direct de la ei: frica de informații inexacte. Halucinațiile AI-ului sunt o problemă reală când deja ești anxios în legătură cu interviul și nu vrei să experimentezi și mai multă confuzie.
Tocmai de aici vine și logica din spatele KARI Era. Nu e un chatbot generic pe care îl întrebi „ce joburi există în România” și primești o listă. Funcționează mai degrabă ca un ghid care încearcă să te înțeleagă înainte să-ți recomande ceva. Printre funcționalitățile principale se numără evaluarea direcției profesionale, feedback pe CV, identificarea competențelor care lipsesc și simularea de interviu. Adică lucrurile pe care tinerii le-au indicat ca fiind importante: 92% vor informații despre salarii și piață, 91% recomandări de joburi reale, 84% vor să știe dacă CV-ul lor e bun, iar 83% vor să exerseze pentru interviu.
Ce e interesant e că studiul identifică nevoile de ghidare ca fiind în primul rând emoționale, nu informaționale. Tinerii vor claritate, gen ce job mi se potrivește? Vor ghidaj, de unde încep? Vor validare, am suficiente skill-uri? Vor susținere emoțională, pentru că procesul de căutare e perceput ca frustrant. Și vor joburi potrivite nevoilor lor, cu program flexibil, locație apropiată, compatibilitate etc. Informațiile le pot găsi și singuri. Ceea ce lipsește e cineva care să îi ajute să sintetizeze toate astea.
De asemenea, 16 tineri au testat KARI Era timp de două săptămâni înainte de lansare și au vorbit apoi cu echipa iZi Data. Rezultatele prezentate pe scenă arătau schimbări de mentalitate concrete: unii au început să-și adapteze CV-ul pentru fiecare tip de job în loc să trimită același document peste tot, alții au început să contacteze direct companii în loc să aștepte să găsească ceva pe platforme, iar unul dintre ei a realizat că nu are niciun motiv să se limiteze la București când domeniul lui are cerere mare și în celălat capăt al țării, la Timișoara.
KARI Era, cine sunt inițiatorii și o concluzie preliminară
KARI Era, pe scurt KARI, este disponibilă pe WhatsApp și a fost integrată inclusiv în cabine digitale amplasate în universități din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Proiectul a fost dezvoltat în parteneriat cu Digital Nation, organizație specializată în educație digitală, al cărei cofondator, Paul Apostol, a fost prezent și el pe scenă alături de Estera Anghelescu, Director Recrutare & Employer Branding la Kaufland România.
Cei doi au participat la o dezbatere în care au povestit cum au fost „match-uiți” de directoarea Google România, Elisabaeta Moraru, la un eveniment și cum au pornit acest proiect. Au mai povestit despre ce i-a motivat, despre tehnologie și slăbiciunile ei, dar și despre faptul că AI-ul, indiferent de greșelile pe care le face, e o tehnologie care nu mai poate fi ignorată.
Pe de altă parte, Kaufland nu lansează un avatar AI în vid, doar de dragul tinerilor care încearcă să intre pe piața muncii. Este o companie mare, care are nevoie de angajați și care încearcă să ajungă mai aproape de tineri și să-i atragă.
Asta nu anulează utilitatea proiectului. Doar îl pune în contextul corect. Pentru utilizator, important este ca instrumentul să ofere informații clare, să nu împingă artificial către un singur angajator și să rămână util chiar și pentru cine nu vrea să lucreze în retail.
Rămâne de văzut cât de bine funcționează în practică (n-am testat KARI Era) și dacă reușește să depășească bariera de scepticism pe care o au tinerii față de AI, în general. Dar proiectul mi se pare interesant și cred că, în fond, orice formă de ajutor e binevenită și merită apreciată.
