Pe fondul discuțiilor tot mai intense despre posibile creșteri de taxe, industria locală de jocuri video trage un semnal de alarmă. Asociația Română a Dezvoltatorilor de Jocuri Video (RGDA) a emis un comunicat în care solicită stabilitate fiscală și avertizează că eventualele suprataxări ar putea afecta competitivitatea sectorului.
Potrivit datelor RGDA, în România activează peste 200 de companii care dezvoltă jocuri video, de la studiouri mici până la studiouri mari care lucrează pentru piața internațională. Sectorul angajează aproximativ 7.000 de specialiști (programatori, artiști, designeri, marketeri) și a înregistrat o cifră de afaceri de 317 milioane de euro în 2023.
Alexandru Chica, președintele RGDA, consideră că România nu trebuie să-și saboteze sectoarele creative prin politici fiscale restrictive. Asociația face referire la exemple internaționale precum Polonia, care a dezvoltat industria de jocuri video ca brand de țară prin succese ca The Witcher.
Asociația menționează că dezvoltarea de jocuri video implică cicluri lungi de dezvoltare, investiții substanțiale în cercetare și dezvoltare și dependență de specialiști înalt calificați. Într-un comunicat, RGDA avertizează că eventualele suprataxări ar putea genera efecte negative: reducerea competitivității internaționale, „brain drain”, plecarea specialiștilor către alte piețe, și scăderea atractivității pentru investiții străine.
Industria de jocuri video la nivel global a generat aproximativ 190 de miliarde de dolari în 2024, depășind muzica înregistrată (36 de miliarde de dolari) și box office-ul (32 de miliarde) de dolari. În România, sectorul a înregistrat o creștere constantă, cu productivitatea per angajat crescând cu 50% în ultimii patru ani.
Andreea Medvedovici Per, directorul executiv RGDA, spune că industria de jocuri video contribuie și la dezvoltarea unor competențe transversale esențiale pentru economia digitală: programare avansată, design, animație și marketing digital.
Solicitările RGDA includ menținerea actualului nivel de impozitare a muncii, stabilitate și predictibilitate fiscală, precum și introducerea treptată a eventualelor noi reglementări fiscale pentru industriile în curs de consolidare.
