Honor dezvoltă propriul ecosistem pentru dispozitive mobile, Honor Connect venind să conecteze toate dispozitivele companiei, astfel încât acestea să poată funcționa ca un întreg, spre beneficiul utilizatorilor. Sună cunoscut? Câți dintre voi pot iniția apeluri telefonice de pe tabletă, prin telefon? Destui. Dar iată că Honor ia taurul de coarne dezvoltând o infrastructură cap-coadă, care să te motiveze să-ți iei si tabletă Honor, dacă și-ai luat deja un telefon Honor. Sau poate și smartwatch și cine știe ce alte gadgeturi care ți-ar putea fi folositoare.
Honor Connect este ecosistemul de interacțiune intre dispozitive dezvoltat de compania chineză, și este alcătuit din 6 „subcapitole”:
- Connected Apps, care iți permite sa faci switch in conținutul aceleiași aplicații de pe un device pe altul, si in același context sa poți sa copiezi conținut dintr-o aplicație într-alta de pe un device pe altul
- Connected Call, care așa cum bănuiți, iți permite sa efectuezi si sa primești apeluri de pe un device pe altul, gen iți sună telefonul si răspunzi de pe tableta sau laptop
- Connected Notification, adică primești notificările pe toate dispozitivele din ecosistem, chiar daca, de exemplu, telefonul se găsește in buzunar sau în geantă,
- Connected Imput se refera la utilizarea unui set de periferice, mouse si tastatura, pentru a controla alte dispozitive decât cel la care sunt conectate in mod direct, adică inclusiv telefonul, si sa transferi fișiere intre aceste dispozitive
- Connected Camera, care iți permite sa folosești, de exemplu, camera telefonului ca webcam pentru tableta sau laptop, si in final, Tethering, adică poți shareui conexiunea la internet a telefonului cu celelalte dispozitive.
Bun, și acum, după aceste explicații sumare, hai sa trecem la treabă! Întâi de toate, am conectat atât telefonul cât si tableta la WiFi-ul din birou, si m-am logat pe ambele dispozitive cu același cont Honor. În clipa următoare cele două dispozitive s-au văzut intre ele si am fost întrebat daca vreau sa le conectez. Am conectat la tabletă un mouse si din meniul rapid al acesteia am accesat ceea ce se numește Magic Ring, adică un soi de interfața extrem de intuitivă pentru respectiva conexiune. Cele două dispozitive iți apar in mod vizual si dând clic pe oricare dintre ele ti se deschid mai multe opțiuni: screen sharing, photography, tethering. Cu un foarte simplu drag and drop de pe unul pe celălalt, hop, iți apare display-ul celuilalt dispozitiv pe cel pe care lucrezi. Mai mult, dispozitivul conectat poate fi acționat cu mouse si tastatură in cazul de față, conținutul telefonului, direct pe tabletă.
Controlul pe care îl ai asupra dispozitivului conectat este total, pot folosi camera, pot viziona si transfera poze, pot face absolut orice remotely. Connected Input este o alta funcție pe care poți sa o activezi cu drag and drop pe Magic Ring, si se refera la faptul ca perifericele pe care le ai conectate la unul dintre device-uri, pot fi folosite pentru a controla instantaneu oricare alt dispozitiv din ecosistem. Practic, poți muta cursorul de pe un ecran pe altul cu ușurință, ca si cum ai avea un singur display continuu. Partea si mai haioasa este ca poți adăuga multiple funcții si caracteristici de la un dispozitiv la altul, adică poți sa ai simultan screen sharing si input de periferice, iar sistemul prin care poți face asta este extrem de simplu si de intuitiv.
Practic, tot ce trebuie sa faci este sa tragi acele mici sfere pe Magic Ring de la un device la altul si hop, se întâmplă magia.
Și nu in ultimul rând, avem așa numita funcție Photography Service, care iți permite sa faci poze pe un device cu camera celuilalt device, adică pot folosi de la distanta camera telefonului pentru a face poze, dar pozele se duc in galeria tabletei. Sistemul este extrem de simplu si nu vreau sa par hater sau ceva, dar îndrăznesc sa spun că da clasa puținelor funcții implementate in acest moment de Apple. Ceea ce oferă Honor aici este un sistem pe cat de ușor de folosit, pe atât de complex. Am fost surprins sa vad si cat de fluida este aceasta interacțiune intre device-uri, si trebuie sa recunosc ca mă așteptam la hopuri, dâmburi, si la o experiența mai încărcata de fricțiuni si glitch-uri.
Nu am întâmpinat absolut nimic de felul asta, partea asta de conexiune si interacțiune a funcționat fără probleme. Exista un pic de lag, dar este neglijabil si nu afectează in niciun fel funcționalitatea soluției. Îmi place maxim ideea asta de a putea afișa impecabil display-ul telefonului pe tableta, si de a maximiza sau minimiza fereastra oricând doresc, îmi place ideea de a folosi aceeași pereche de periferice pentru a controla toate dispozitivele din ecosistem, îmi place ideea de a muta fișiere sau a copia conținut de pe un dispozitiv pe altul, in mod frictionless. Sunt convins ca nu foarte multă lume știe despre aceasta soluție, poate pentru ca nu a fost explicata suficient, și poate și pentru ca Honor nu se bate atât de tare cu cărămida in piept, precum Apple, pentru fiecare astfel de funcție noua adăugată. Dar pot să vă certific că este o soluție completa si complexa, care sporește mult funcționalitatea dispozitivelor, si îmbunătățește masiv experiența de utilizare. Iar asta adaugă plus valoare la niște dispozitive care luate individual, si așa, sunt foarte bune.
Honor MagicPad 2
Este o tableta mișto, cu un superb ecran OLED de 12,3 inch, 10 bit, adică peste un miliard de culori si nuanțe, si cu un refresh rate fabulos, de 144 de Hz. Marginile ecranului sunt extrem de înguste, prin urmare, tableta are un raport ecran-corp de peste 90 de procente, ceea ce se adăuga rezoluției impresionante de 3000×1920. Și strălucirea este excelentă, de pana la 1600 de niți, deci pe încercate, inclusiv in lumina soarelui, ecranul rămâne perfect lizibil.
Și pe parte de sunet, MagicPad 2 sta excelent, cu 8 difuzoare cu certificare HiRes Audio. La interior avem un procesor Qualcomm, acel Snapdragon 8s Gen3, pe care l-am întâlnit nu de mult si pe ultimul flagship Razr al celor de la Motorola, si care este varianta un pic mai domoala, dar mai eficienta energetic, a flagship-ului 8 Gen3.
Pentru unii, alegerea acestui procesor mai frugal ar putea părea un let down, dar nu este deloc așa, in contextul in care MagicPad 2 are o baterie de peste 10000 de mAh, deci autonomia este de-a dreptul fabuloasa. Nu va faceți griji nici ca bateria ar fii prea mare, pentru ca încărcarea la 66W este suficient de rapida cat sa nu aștepți prea mult după ea la priza. Procesorul este completat de nu mai puțin de 12 GB RAM, si o stocare de 256. Am pus si un Geekbench 6 ca sa vedem cum se comporta procesorul, si scorul in multicore de peste 4.500 de puncte este mai mult decât satisfăcător.
Asta probabil si pentru ca tableta are o suprafață de disipare a căldurii semnificativ mai mare decât cea a unui telefon. Așadar, cu un scor de peste 4.500 de puncte in Multi-Core si peste 1.500 in Single-Core, scenariile reale precum rulatul oricărui joc mobile, sunt floare la ureche. La astfel de scoruri, poți rula orice, cu setări grafice înalte, fără ca tableta sa sughiță. Ca sa tragem o concluzie in ceea ce privește MagicPad 2, putem spune ca este o mașinărie excelentă pentru vizionat filme si seriale gratie excepționalului sau display OLED de diagonala mare, si este un la fel de bun gaming machine gratie frecventei înalte si procesorului potent, care pe deasupra mai este si economic. Un fel de best of both worlds, autonomia este top, performantele in jocuri sunt foarte bune, filmele se vad si se aud excelent si daca la toate astea mai adaugi si caracteristicile de interconectare cu telefonul sau cu laptopul despre care vorbeam mai înainte, ai un pachet complet.
Cred ca o mențiune specială o merită si perifericele, mă refer la husa cu tastatura si la Pen, ambele funcționează impecabil, sunt bine construite… si seamănă al dracului de tare cu alea de la Apple. Pentru unii asta este o veste buna, pentru alții, una proasta: ia uite, ia uite, iar au copiat ăștia ce face Apple. Sa-l consideram un omagiu, cum le place chinezilor sa spună. Si acum, haideți sa migram la elefantul din încăpere, căruia cu siguranța nu i se poate reproșa lipsa de originalitate. Am făcut o afirmație îndrăzneața mai înainte când am spus ca este cel mai mișto pliabil din lume, punct.
Pentru a întări aceasta afirmație am sa-l mai pun încă o data lângă propriul meu iPhone 16 Pro Max: fără discuție, V3-ul arata mai mult a telefon si mai puțin a televizor decât iPhone-ul meu. Doar ca, in momentul in care depliezi V3-ul, in materie de dimensiune si funcționalitate a ecranului, efectiv da ture in jurul lui Pro Max. S-o luăm sistematic.
Cum e experiența cu Honor Magic V3
Nu întâmplător compar acest pliabil cu un barphone tradițional, si asta pentru ca nu exista pliabile care sa rivalizeze cu V3, prin urmare acesta este in alta liga, comparând-se la dimensiuni si grosime cu telefoanele clasice. 16 Pro Max? 8,3 milimetri. Magic V3? 9,2.
Așadar, foldable-ul pliat este cu nici un milimetru mai gros decât telefonul tradițional. Greutate? 227 de grame pentru Pro Max, 226 pentru V3. Practic, V3 este cu un gram mai ușor decât telefonul clasic. 16 Pro Max vine cu un ecran gigantic, de 6.9 inch, în vreme ce display-ul exterior al lui Honor V3 are doar 6,4 Inch. In schimb, în momentul in care îl deschizi, V3 are depliat aproape 8 Inch. Este pur si simplu enorm.
Ca sa nu mai zic că depliat, V3-ul are puțin peste 4 mm grosime, ceea ce este mind bending. Cat despre calitatea display-urilor, V3 se bate parte-n-parte cu flagship-ul celor de la Apple, si la anumite capitole îl si învinge; rezoluție mai mare pe ecranul interior, strălucire mai bună, etc.
Un alt aspect interesant al acestui telefon este ca, deși de obicei pliabilele vin însoțite de niște compromisuri, precum camere mai slabe sau o rezistenta mai scăzută, nu este cazul aici. V3 are protecție IPX8, adică este rezistent la apă, si la fel de rezistent, zic ei, si la impact.
Și pentru ca tot am menționat prețul, el nu este extrem de departe de cel al Pro Max-ului cu care l-am comparat, si care se învârte in jurul a 8.700-8.800 de lei. Un alt capitol la care V3 nu a făcut compromisuri este procesorul, Snapdragon 8 Gen3, evident, secondat de 12 GB RAM si 512 stocare.
Scorul obținut in testul sintetic a fost, firește, excepțional: peste 6.500 de puncte in Multi-Core si peste 2.100 in Single-Core, deși era oarecum previzibil din partea acestui procesor. Dar cum lumea nu se joaca Geekbench pe telefon, ceea ce trebuie sa știți este doar faptul ca poți rula la setări maxime absolut orice joc mobile care v-ar putea trece prin cap. Si care jocuri, apropo, arată într-un mare fel jucate pe un ecran de 8 Inch, aproape cat unul de tableta.
Un alt punct slab al pliabilelor a fost întotdeauna bateria: un ecran mai mare înseamnă un consum mai mare. Honor au ținut sa se asigure ca asta nu se va întâmplă cu V3, așa ca au îndesat in el cea mai mare baterie disponibila pe vreun pliabil, 5150 de mAh întregi, si cu o tehnologie siliciu-carbon extrem de eficienta, dezvoltata chiar de ei. Încărcarea rapida pe fir este la 66 de W, adică nici prea prea, nici foarte foarte, dar oricum departe de valorile anemice promovate de Apple si Samsung.
Și mai spectaculoasă mi se pare încărcarea wireless, la 50W. Cu alte cuvinte, telefonul asta se încarcă mai repede pe Wireless decât o fac telefoanele Apple si Samsung pe fir.
Honor Magic V3, mai bun decât competiția?
Probabil că cele mai importante îmbunătățiri ale acestui telefon au avut loc in departamentul foto-video, aspect de care iți dai seama încă de la prima vedere, după modulul uriaș de pe spatele telefonului.
Honor au renunțat la inserția mica si elegantă de pe V2, care va zic sincer ca mie îmi plăcea mai mult ca aspect, in favoarea acestui modul octogonal gargantuan, care tronează pe mijloc. La cat este de subțire telefonul asta, nici nu aveau unde sa îndese atâta firepower: o principala de 50 megapixeli cu senzor Sony, un telephoto periscope, tot de 50 megapixeli, ambele camere cu stabilizare optica, si un ultrawide de 40 megapixeli. La acest adevărat apartament se mai adaugă încă 2 camere, pentru un total de 5, ambele a cate 20 de megapixeli, camerele selfie pentru ecranul interior si cel exterior.
Iar cu adevărat interesant e că toate camerele oferite sunt foarte competente la partea de performanțe. Honor nu a făcut niciun compromis la acest capitol, pozele si filmările arata excelent, si încă ceva, excelenta lor colaborare cu faimosul studio francez Harcourt se regăsește si aici. Chiar dacă privind de la distanță, nu doi bani pe aceste filtre, consider că ăsta este singurul astfel de artificiu care chiar merită punctat.
Partea de AI si optimizări software muncește overtime, dar pozele rezultate sunt bestiale. Sunt cele mai mișto portrete pe care eu le-am făcut vreodată cu vreun telefon. Si cele color arata bine, dar cele alb negru sunt demențiale. După ce ai făcut 3 portrete cu asta, deja te simți Steven Meisel, cunoscătorii știu la cine mă refer.
Da, este un telefon de doua mii de euro, dar in ciuda arogantei acestei afirmații, îndrăznesc sa spun ca-si merita fiecare cent. V3 este încununarea a cinci ani de evoluție si primul pliabil care poate fi considerat cu adevărat matur si complet. Din păcate, așa cum spuneam la începutul acestui material, avantajul se cam pierde in zgomotul de fond, in vacarmul provocat de lansările pe banda rulantă ale întregii industrii.
Mi se pare că nu beneficiază de atenția pe care ar merita-o, si chiar n-ar trebui sa treacă neobservat. Iar funcționalitățile de ecosistem precum Magic Ring-ul explicat mai devreme, adaugă si ele la valoarea sa. Pe funcțiile AI nu mai insist, pentru ca le are deja toata lumea. As menționa, totuși, ca Circle to Search, o exclusivitate Samsung si Google la începutul acestui an, este acum disponibila si pe alte terminale, precum V3-ul de fata.
