Honor Magic 4 Pro are… totul: procesor Snapdragon 8 gen 1, adică the latest and the greatest de la Qualcomm, are toată suita de servicii Google și PlayStore și firește, nu are nicio limitare și nicio restricție. Aproape fiecare element constructiv este superlativ; adică s-au străduit să îndese în el cele mai noi, mai bune și mai avansate componente.
Un ecran LTPO 10 bit excelent!
Și voi începe ca de obicei cu ecranul, care pentru mine este și componenta cea mai importantă, pentru că este poarta de interacțiune cu telefonul. Iar displayul este un absolut splendid AMOLED LTPO 10-bit, adică un miliard de culori și nuanțe, de 6.81 inch, curbat, la 2848 x 1312 pixeli.
Ce anume este atât de special la ecranul ăsta? Am mai explicat și în trecut care este faza cu acest LTPO, adică oxid policristalin de temperatură joasă, tehnologie care îți permite atât o rezoluție mare cu o rată mare de refresh, dar și un consum scăzut de energie. Și într-adevăr toate astea se întâmplă: ecranul duce fără probleme cei 120Hz „regulamentari” în ziua de azi, are o rezoluție mare, culori excepționale, este 100% DCI P3, HDR10+, 1000 de nits peak brightness adică beneficiază de toate perk-urile și avantajele unui ecran de top.
Suportă inclusiv acea frecvență adaptivă între 1 și 120Hz în funcție de conținutul rulat. Și acum hai să discutăm un pic despre curbura foarte accentuată de pe margini care este love or hate. După cum probabil ați sesizat deja, trendul actual merge un pic invers, înspre ecrane plate, din mai multe motive: pe unii îi enervează faptul că imaginea se scurge cumva „după colț”, adică se prelungește peste aceste margini, și că telefoanele de felul ăsta sunt mai alunecoase, gripul nefiind la fel de bun ca pe un terminal mai pătrățos cu muchii mai drepte și nu in ultimul rând sunt mai greu de fabricat decât un ecran 100% plat și bănuiesc că și mai scumpe. De partea cealaltă, Honor și alții, care încă susțin această tehnologie, spun că sunt mai imersive și mai elegante, deci este o chestie de gust până la urmă.
Ecranul nu este protejat de vreo soluție Gorilla Glass, ci de ceva numit sticlă aluminosilicată. Simplu și pe scurt este o sticlă care conține oxid de aluminiu între 20 și 40% ceea ce o face foarte de durabilă și mai trece și printr-un proces de ionizare într-un soi de baie cu săruri la temperaturi de 400 de grade, proces care o face extrem de rezistentă la zgârieturi. Sticla asta specială are de asemenea rezistență sporită la șocuri termice, la diferențe mari de temperatură, deci pe partea asta telefonul este extrem de solid, așa că nu vă lăsați păcăliți de aparența finuță: e solid ca un tanc! Și bineînțeles, este IP68, adică rezistent nu doar la praf și câțiva stropi de apă, ci și la scufundări de până la 1,5m timp de jumătate de oră.
Calitatea construcției este la înălțime
Spatele este frumos îmbinat cu acest splendid ecran printr-o o ramă metalică solidă, iar în partea de sus, pe mijloc, tronează modulul acela rotund și masiv de camere. Cui îi place simetria, acesta e modelul de luat în calcul. Modulul poartă și un nume, Eye of the Muse: Ochiul Muzei! Iar modulul negru face o combinație foarte interesantă cu restul spatelui. Există și un model full black, dar parcă e mai fain ăsta-n două culori. Deci negru și cyan, care se adaugă unui line-up de culori care mai conține alb, auriu și portocaliu.
Finisajul spatelui este și el absolut superb, glossy, dar nu pare să adune amprente, și clar e păcat de Dumnezeu să-i pui acestui telefon o husă, mai ales dacă este atât de rezistent la șocuri și zgârieturi pe cat se laudă ei că ar fi. Continuitatea ramei metalice care șerpuiește când mai lată, când mai îngustă în jurul terminalului, este întreruptă doar de butoanele de Power și Volum, aflate unele sub altele pe dreapta, firește și ele tot metalice, de portul de încărcare USB-C și de grilele difuzoarelor stereo poziționate sus și jos. Și calitatea asta a construcției se regăsește și în greutatea telefonului de peste 200g, iar telefonul se și simte bine în mână, compact și premium.
Deci la exterior cel puțin, nu am absolut nimic de obiectat: cel mai bun ecran posibil, care desigur, fiind curbat poate să fie sau nu pe gustul tău, design și construcție de cea mai bună calitate, deci este fără îndoială unul dintre cele mai bine făcute telefoane pe care am pus mâna de o bună bucată de vreme încoace. Și nici la interior nu dezamăgește.
Încă un Snapdragon 8 Gen 1…
Găsești în el un Snapdragon 8 Gen 1 iar dacă ai ceva plângeri legate de performanță, well, ar trebui să i le adresezi lui Qualcomm. O spun încă odată, ca de fiecare dată când m-am întâlnit cu procul ăsta, că nu este unul prea reușit și personal îl consider mai puțin reușit decât 888-ul de anul trecut. Se încălzește, intră repede în throttle, deci nu e vreun hit. Dar vezi cum e? Nu prea ai de ales. Doar Samsung își mai fac procesoare proprii, Huawei au luat-o în barbă cu Kirin-ul lor, altminteri un procesor foarte bun dar pe care acum nu-l mai pot produce și mai rămâne Mediatek, care încă mai are de mers până să devină o opțiune serioasă pentru segmentul high-end.
Snapdragon 8 Gen 1 sau… ce altceva? Nimic. Bun, hai să vă zic o ciudățenie. Bineînțeles că l-am testat în Geekbench 5 și m-am întors nu cu unul, ci cu 3 rezultate, dar care veți vedea că susțin exact ce am zis mai devreme despre faptul că procesorul ăsta are un management termic destul de problematic. Un prim test pe care l-am făcut a dat un scor excepțional, de puțin peste 3.800 de puncte, unul dintre cele mai bune dacă nu chiar cel mai bun obținut de noi cu vreun Snapdragon 8 Gen 1. Doar că testul l-am făcut cu aerul condiționat dat tare în încăpere. Cred că erau undeva pe vreo 16-17 grade după ce l-am uitat o zi întreagă pornit.
Când am repetat testul, cu aerul oprit și cu vreo 27 de grade în birou, a dat 3.284, deci… destul de puțin. Și uite am mai dat încă un test în dimineața asta, când cred că erau în birou ceva gen 19-20 de grade și a dat 3.449 și tind să cred că asta este și valoarea medie corectă, undeva pe la 3.400-3.500 de puncte. Dar îmi arată și cât este de sensibil procesorul acesta până și la fluctuațiile temperaturii ambientale. V-am povestit în materialul despre Sony Xperia 1 IV că în absența unei raciri agresive intra foarte repede în throttle și înjumătățea performanța, iar telefonul se încingea de ajungeai să-l simți destul de neplăcut la mână. Honor par să fi făcut o treabă mai bună cu răcirea și oricum, cam orice joc sau aplicație am rulat, au mers extrem de bine.
Versiunea mea de test este cea cu 8GB RAM și 256GB stocare, dar există și modele cu 12GB RAM și 512GB stocare. Nu știu să vă spun dacă acelea sunt disponibile și la noi, dar aceasta este sigur. Sunetul stereo este excelent, nu foarte puternic, dar clar și bine spațiat și ai toate bunătățile de conexiuni și formate actuale: 5G, WiFi 6, Bluetooth 5.2, suportă inclusiv aptX HD, senzor de amprentă sub ecran, care apropo, merge brici, extrem de repede și precis… are tot. Nu-mi vine acum nimic în cap care să lipsească… a ba da, poate Dobly Vision pentru imaginea HDR, dar nah, n-aș zice că este un deal breaker.
Și acum hai să vorbim puțin despre baterie și încărcare înainte să trecem la ultimele două capitole, adică software și camere. Am lăsat the best for last. Deci bateria are 4.600mAh, adică este absolut suficientă și încărcare rapidă la? Da, 100W! 50% într-un sfert de oră, 100% într-o oră, rupe! Bineînțeles ai și wireless charging și reverse charging la 5W, adică să încarci de la el alte dispozitive.
Buun, și acum hai să vorbim un pic despre soft. Interafața asta numită Magic UI 6 pusă peste Android 12 seamănă și se comportă cam ca EMUI-ul pe care îl știți de la Huawei, doar că are pe ea toate funcțiile și serviciile Google… nativ. Interfața se mișcă extrem de bine și de fluid, este curată și aerisită și toate sunt la locul lor: shortcut-uri, meniuri rapide, etc.
Honor Magic 4 Pro are camere cu veleități profesionale
Hai însă să vorbim despre camere, poze și filmareși avem așa: o principală de 50MP cu o lentilă f/1.8 de 23mm cu focalizare pe laser, un ultrawide tot de 50mm și un telefoto periscopic de 64MP, cu o focală de 90mm, stabilizat optic. Acesta din urmă este „o mare șmecherie”. Și asta nu pentru că îți oferă inclusiv zoom digital 100X, ci pentru ce acest senzor tele este stabilizat, are o focală excelentă atât pentru distanță cât și pentru portrete și pentru că imaginea arată foarte bine.
Dar ceea ce m-a lăsat cu adevărat cu gura căscată este altceva. Săpând eu prin aplicația de cameră am descoperit un mod numit Movie. De obicei nu prea dau doi bani pe gimmick-urile astea gen dual video, filtre și alte astfel de adăugiri. Doar că aici am văzut un buton virtual pe ecran pe care scria LOG. Și nu mică mi-a fost mirarea să văd că telefonul… filmează flat în 10 biți! Oameni buni, imagine LOG, adică flat cu tot dynamic range-ul, pe care poți tu s-o colorizezi ulterior după bunul plac.
Sunt conștient că este o funcție de nișă, dar pentru mine a fost o supriză extrem de plăcută și hop, telefonul a mai câștigat +100 la prestigiu în ochii mei. Idee de a filma 4K60 în 10 biți LOG, adică flat, este un vis umed al oricărui pasionat de videografie, iar telefonul ăsta îți oferă așa ceva! Doar pe Xperia 1 IV testat săptămânile trecute am mai văzut asta, deci tot respectul meu pentru Honor. Și ca să fie demența totală suportă și 3D Luts, acele Look Up Tables, videografii, coloriștii știu exact despre ce vorbesc. Și am descoperit absolut stupefiat inclusiv LUT de Arri Alexa sau LUT-uri care emulează pelicula! Are vreo 8 astfel de LUT-uri care simulează diverse tipuri de film. Da, absolut jaw-dropping! Ok, m-a luat valul și probabil multora nici că le-ar putea păsa mai puțin, dar dacă ești minim pasionat de imagine n-ai cum să nu-i dai o mare bilă albă pentru treaba asta.
În final, set-up este completat de o cameră frontală de 12MP, dublată de un senzor de adâncime care face ca DOF-ul și background-ul să arate extrem de bine în pozele selfie. Deci și aici zic eu că Honor Magic 4 Pro excelează. Partea asta de prelucrare și AI este foarte bine implementată, nici prea agresivă nici prea absentă, adică este echilibrată și bine calibrată. Culorile arată bine, detaliile sunt și ele foarte bune, fără a face imaginea over-sharp, deci una peste alta, o experiență excelentă pe zona asta de fotografie și filmare.
Și acum că am trecut prin cam toate elementele și aspectele acestui telefon, hai să vedem cum stăm cu prețul. Honor a refuzat să-mi spună vreun preț recomandat, așa că am luat drumul Sfântului Goagăl și l-am găsit pe eMAG la 5.500 de lei, ceea ce îl plasează sub terminale de fițe gen Galaxy S22 Ultra sau iPhone 13 Pro Max.
