GamingPC&ConsolesRSS PaginaDeMedia

Gaming pe Linux – Ne apropiem de momentul în care putem renunța la Windows

Am descoperit prima mea distribuție de Linux undeva prin 2008, într-o perioadă în care încă mă jucam pe AMD Athlon 2400+ și unicul meu gigabit de RAM mă făcea extrem de mândru. Și tot pe atunci a început și fascinația mea pentru acest eco-sistem, un underdog care pe atunci mă fascina doar pentru că era altceva față de Windows. Și fascinația a continuat până în ziua de astăzi, când împlinesc aproape o lună de când rulez un distro pe PC-ul personal și culmea, vreau să vorbim despre gaming pe Linux.

Ultimele trei cuvinte din paragraful precedent nu prea au mers împreună în anii trecuți. Jocurile care suportau altceva în afară de Windows erau limitate, atât ca număr, cât și ca performanță, iar nivelul de dificultate chiar și când venea vorba de task-uri simple m-a făcut de multe ori să revin la sistemul de operare al celor de la Microsoft. Și totuși ceva mă tot atrage înapoi; ba câte un distro nou (cum a fost cazul Pop_OS), ori câte un driver de la NVIDIA care introduce suport pentru Ray-Tracing și DLSS, sau doar problemele pe care le întâmpin pe Windows și care mă fac să îmi smulg părul din barbă de nervi.

Și cum mă găseam cu o instalare de Windows 10 bușită de actualizări și drivere care se băteau între ele după ce am tot instalat/dezinstalat/reinstalat diverse plăci video, procesoare și alte componente pentru review, am zis că e cazul să fac o formatare completă a stocării și să instalez de la zero sistemul de operare. Și dacă tot aveam o fereastră liberă m-am spus să fac și un stick cu Ubuntu 21.04 să văd cum mai arată nebunia, dacă s-a mai schimbat ceva de ultima dată când am încercat distribuția asta. Și iată-mă aproape o lună mai târziu, că încă nu m-am atins de stick-ul pe care am imaginea cu Windows 10.

Și ca un mic disclaimer, pot spune că în punctul ăsta am o oarecare înțelegere a conceptelor de bază când vine vorba de distribuții de Linux și mă pricep, cu minimul meu de cunoștințe, să repar câte o chestie aleatorie care pare că are tendința să se strice mai rău decât cheful meu de muncă pe timp de vară. Deci tot ce vă explic aici, s-ar putea să mai conțină câte un termen care sună ambiguu, însă voi încerca să păstrez un limbaj cât mai prietenos și pe înțelesul tuturor.

Ubuntu 21.04 – Distribuția mea de toate zilele

Dacă tot am zis că îmi instalez un distro de Linux cu care să mă joc, mi s-a părut că alegerea cea mai logică pentru mine este Ubuntu. Sistemul este derivat din Debian și încă de la apariția sa în 2004, a reușit să iasă în evidență și să devină poate cea mai populară variantă pe care o pot recomanda unui începător în ale Linux-ului. Desigur, există și alte distribuții foarte interesante pe piață, un alt exemplu bun pe care-l pot oferi fiind Manjaro, dar ăsta din urmă mi se pare puțin mai greu, fiind orientat mai mult spre utilizatorii intermediari.

Gaming pe Linux 2021

Ubuntu adoptă un aspect extrem de similar cu cel oferit de Windows, iar versiunea aleasă de mine este cea standard, cu interfață GNOME. Frumusețea acestor distro-uri este că îți oferă chiar și mai multe sisteme GUI (graphical user interface) dintre care să alegi, iar cea folosită de Ubuntu este poate cea mai populară și în același timp, ce mai arătoasă. Poate fi personalizată cu diverse teme, poți schimba aspectul pictogramelor și în spiritul libertății specific platformei, ai puterea de a modifica cam fiecare aspect al sistemului de operare.

Înainte trebuia să te bazezi într-o oarecare măsură pe Terminal pentru a te bucura de sistemul de operare, doar că Ubuntu aproape a eliminat nevoia de a deschide interfața care poate speria orice începător. Ai nevoie de aplicații? Le găsești în magazinul oficial, care vine pre-instalat. Ai nevoie de update-uri și drivere? Tot acolo dai de ele, însă personal recomand puțină răbdare și ceva mai mult curaj pentru a învăța măcar frâiele interfeței text, care îți oferă cel mai mare control peste caracteristicile sistemului de operare.

Un sistem de operare modern, rapid și extrem de securizat

Trecerea de la Windows la Ubuntu s-a simțit oarecum greoaie la început. Cred că cea mai stresantă chestie a oricărui distro de Linux în general, este și cel mai mare avantaj. Este vorba de modul în care va trebui să bagi parola pentru aproximativ orice faci: instalezi/dezinstalezi o aplicație, vrei să faci un update rapid, vrei să dai un restart/shutdown din Terminal, etc. Dar această necesitate servește drept unul dintre cele mai eficiente sisteme anti-virus de pe piață, obligându-te să te gândești de fiecare dată când vrei să instalezi câte o chestie.

Gaming pe Linux 2021

Și că veni vorba de instalat, hai să vedem cum stă treaba pe zona de aplicații. În primul rând, Ubuntu vine cu aproximativ orice ai putea avea nevoie gata pre-instalat. Ai o întreagă suită office sub forma LibreOffice, ai un browser destul de bun și un client de mail-uri de la același producător (Firefox & Thunderbird), magazinul de aplicații este și el bogat în opțiuni și realist, în afară de GIMP, VLC, Steam și Spotify nu am avut nevoie să-mi mai instalez nimic altceva. Între timp am vrut un client de mail-uri ceva mai apropiat de Outlook și mi-am descărcat Mailspring, iar pentru un control mai mare asupra sistemului am avut nevoie de GNOME Tweaks, dar și astea sunt disponibile gratuit și se instalează super simplu din Terminal cu un simplu proces de copy-paste al unui cod, însoțit de introducerea parolei.

Adica din momentul in care am bagat stick-ul si pana cand am instalat tot ce aveam nevoie, au trecut circa 20-25 de minute. Dupa care am trecut la drivere unde singurul pe care a trebuit sa-l instalez eu a fost cel de la NVIDIA. Aici procedura a fost la fel de simpla: m-am dus la secțiunea Updates din Ubuntu Store, am selectat drivere și acolo am găsit ultima versiune de driver NVIDIA (470). Am dat install, am așteptat puțin și cam asta a fost. Iar ultima versiune de driver introduce suport RTX și DLSS pe Linux, dar momentan într-un stadiu incipient.

Linux nu este raiul pe Pământ… încă

La fel ca orice alt sistem de operare și Ubuntu are limitările sale. Culmea este alta: majoritatea problemelor țin de lipsa de interes a companiilor care fabrică diverse produse. În acest fel nu am acces la Logitech G Hub pentru a-mi controla aspectele mouse-ului (noroc cu memoria sa internă) și nici la HyperX NGENUITY care și așa este o atrocitate. Dar cum mai toate perifericele de gaming moderne au memorie internă, odată setate pe Windows (ori macOS, după caz), rămân așa până când te hotărăști să le reconfigurezi.

Există însă și cazuri în care lipsa de interes nu prea are treaba, ci intervine mai de grabă un conflict de interese. Controller-ul meu de toate zilele este cel de Xbox One, având trei bucăți d-astea în casă și un receiver USB de la Microsoft. Și ca să vezi a naibii fatalitate, nu pot să le folosesc wireless. Am încercat vreo 3-4 drivere diferite, am încercat conexiunea directă prin Bluetooth, dongle-ul USB nici măcar nu pornește și mă văd nevoit să las trei controllere în sertar pentru moment. Din fericire, Sony nu ține cont de asta și am putut să conectez atât DualShock 4 cât și DualSense la PC direct prin Bluetooth, astfel n-am rămas doar pe mouse și tastatură.

Gaming pe Linux 2021

Restul accesoriilor pe care le folosesc funcționează bine, iar printre ele se numără un DAC Creative X3, un microfon Antlion ModMic Wireless care vine și el tot cu dongle USB, stick-uri de memorie, etc. Pe scurt, dacă nu-i făcut de Microsoft, șansele să ruleze pe Linux sunt foarte mari.

O altă limitare, dacă îi pot spune așa, a fost legată de rata de reîmprospătare a monitorului. Aparent era nevoie să mă duc în aplicația NVIDIA X Server și să fac câteva mici ajustări pe acolo pentru a rula la 144Hz atât în jocuri cât și în interfața grafică, dar după ce am căutat puțin pe Google am reușit să rezolv și chestia asta. De menționat însă faptul că nu se simte chiar atât de fluid precum Windows, dar asta poate să țină și de interfața grafică aleasă (GNOME, KDE, i3, etc.), cât și de distribuția în sine. Am impresia că ultima dată când am testat Pop_OS nu am întâmpinat chestia asta, dar nu vă bazați pe amintirile mele de acum un an și jumătate.

Gaming pe Linux 2021

Vedeta show-ului – Gaming pe Linux

Încetul cu încetul ajungem la partea pe care o așteptați cu toții: gaming pe Linux. Este posibil să renunți la Windows dacă tot ce faci este să te joci? Dar cum adică să te joci pe altceva în afară de sistemul celor de la Microsoft? Nu trebuie să faci o mulțime de setări ca să meargă bine? În acest capitol voi răspunde la unele dintre cele mai des întâlnite întrebări și voi încerca să explic cât mai simplu și clar ce și cum merge când vine vorba de jocuri video.

În momentul de față, cea mai mare îmbunătățire pe zona de gaming pe Linux a fost introdusă de Valve. Este vorba de Proton, o nouă tehnologie dezvoltată de Valve alături de Codeweavers cu ajutorul căreia poți rula o mulțime de jocuri care până acum erau disponibile doar pe Windows din cauza limitărilor legate de DirectX. În acest fel, Steam a devenit destinația principală a gamerilor pe Linux. Nu voi intra în detalii legate de modul în care funcționează Proton deoarece sunt tehnicalități care mă depășesc și pe mine, dar pe scurt, dacă ai ultima versiune selectată din setările Steam, ar trebui să fie totul în regulă.

Gaming pe Linux 2021

Proton a deschis ușile tuturor celor care visau la gaming pe Linux și lista de jocuri compatibile cu acesta continuă să crească. Și pentru a face totul și mai ușor, un site numit ProtonDB servește drept unealta care să îți spună cât de bine funcționează anumite jocuri pe sistemul de operare gratuit. Aici vei găsi orice joc de pe Steam alături de un rating care indică cât de bine funcționează. Pe scurt, cam orice joc care are rating Gold sau Platinum ar trebui să funcționeze fără nici o problemă, cele Silver necesită câteva mici tweak-uri, iar cele Bronze sau Borked sunt fie nejucabile, fie au sisteme de anti-cheat care nu sunt compatibile cu Linux. Iar toate aceste rating-uri sunt acordate în baza rapoartelor oferite chiar de gameri. Oricine își poate face un cont ca mai departe să-și descrie experiența cu un anumit joc, alături de configurația pe care a rulat un anumit titlu si dacă a fost nevoie de setări extra pentru a putea juca normal.

În legătură cu ultimele jocuri menționate mai sus, trebuie să vă dau un MARE DISCLAIMER: jocurile care folosesc DRM-ul Denuvo sau sistemul Easy Anti-Cheat nu vor funcționa pe Linux din cauza incompatibilității acestor sisteme de protecție cu sistemul de operare. Valve lucrează în timp ce scriu acest material la o soluție pentru a integra suportul pentru aceste sisteme în Proton, dar nu se știe când vom primi un update în legătură cu această chestiune. Însă odată cu apariția Steam Deck, sunt sigur că interesul pentru această platformă va crește din ce în ce mai mult.

Performanța este un alt factor extrem de interesant. În trecut, chiar dacă puteai rula câteva jocuri pe Linux, acestea mergeau mult mai prost decât pe Windows dar odată cu Proton povestea s-a schimbat. Unele jocuri rulează la fel de bine, dacă nu chiar mai bine pe Linux, chiar dacă nu au fost construite pentru a rula pe această platformă. Și chiar dacă în acest moment nu te poți juca chiar orice, trebuie să luăm în considerare și faptul că până acum vreo doi ani nu te puteai juca mai nimic, iar în câteva luni cu suportul unor nume precum Valve, librăria de titluri compatibile a crescut până la 6000+ doar pe Steam. Cu siguranță viitorul ne rezervă lucruri mărețe.

Steam nu este singurul mod prin care te poți bucura de jocuri pe Linux

Chiar dacă platforma celor de la Valve este de departe cea mai bună variantă, mai există și alte metode prin care te poți bucura de jocurile favorite pe un sistem de operare gratuit și lipsit de update-uri intruzive și problemele uzuale ale Windows-ului. Pentru jocurile care sunt disponibile pe Battle.net, Rockstar Social Club, Origin, Ubisoft Connect sau Epic Games Store, cea mai bună soluție este Lutris. Acest soft funcționează într-un mod oarecum similar cu Steam, doar că te lasă să stochezi în el jocuri de pe toate platformele și să le rulezi aproape la fel de bine ca pe platforma de la Valve.

Gaming pe Linux 2021

Se folosește de un principiu similar prin care ia jocurile de Windows și le aplică un layer de compatibilitate (în acest caz Wine) pentru a le face să ruleze pe Linux. Iar pentru a simplifica procesul, Lutris îți oferă o librărie online în care îți cauți jocurile favorite și vezi dacă le poți rula. Această soluție este numai bună pentru titluri precum League of Legends, Overwatch, World of Warcraft sau Grand Theft Auto V (Epic Games sau Social Club).

Personal nu m-a impresionat prea tare, dar pentru jocurile gratuite de pe Epic Games Store sau cele câteva care mai merită de pe alte platforme, este o soluție bună de luat în seamă. Are anumite bug-uri și câteodată are potențialul de a-ți bloca tot sistemul de operare, însă dacă îți bați puțin capul și instalezi Proton în Lutris, șansele de a rula anumite jocuri cresc din ce in ce mai mult.

Gaming pe Linux 2021

Poți chiar să faci livestream de pe Linux

Deși nu (mai) este o ocupație de-a mea, livestreaming-ul este un hobby popular și mulți oameni vor să-l practice. Iar pentru mult timp, Linux a fost o destinație foarte exotică din două motive: primul dintre ele este absența jocurilor, dar asta se rezolvă de la o zi la alta. Cea de-a doua chestie era absența unor softuri serioase, dar între timp OBS a devenit mult mai stabil, iar NVIDIA a introdus suport pentru encoderul NVENC care este de departe cea mai populară soluție pentru pasionații de livestreaming.

Gaming pe Linux 2021

Teste de gaming

Dacă tot l-am lăudat atât, haide să vedem cum se aplică cele discutate mai sus în practică. Și ce mod mai bun de a testa asta, dacă nu jucându-mă pe Linux direct de pe configurația personală? După cum spuneam și în introducerea articolului, am instalat Ubuntu 21.04 pe sistemul de acasă. Driverele folosite sunt cele pre-instalate de sistemul de operare, iar pentru placa video am folosit versiunea 470 a driverului proprietar.

Pentru teste am folosit în mare parte Steam, însă am instalat și Lutris prin intermediul căruia am rulat Grand Theft Auto V de pe Epic Games Store și am comparat versiunile între ele pentru a observa dacă există vreo diferență de performanță majoră între layer-ele de compatibilitate (Proton vs Wine). În plus am mai instalat Cyberpunk 2077, Horizon Zero Dawn, GRID Autosport, Main Assembly și Counter-Strike: Global Offensive.

Info configurație:
– AMD Ryzen 7 5800X
– 16GB RAM 4000MHz
– NVIDIA RTX 3080
– Ubuntu 21.04
– Kernel Linux 5.11
– Driver NVIDIA 470.57

Ați citit bine, Cyberpunk 2077 pe Linux rulează super comod. Adică instalezi jocul pe Steam și dai Play. Iar totul funcționează out-of-the-box. Cel puțin în cazul meu, folosind aceleași setări grafice, diferența de performanță a fost mică și in unele cazuri am văzut mai multe FPS-uri rulând jocul prin intermediul Proton decât pe versiunea de Windows. Din păcate, nu este o regulă care să se aplice asupra tuturor jocurilor. GTA V merge mai bine pe Windows, versiunea de Linux având un hit de performanță de circa 10-15% și prin intermediul Lutris nu am putut să trec de o eroare care făcea ca jocul să nu se sincronizeze cu serverele de Cloud Save de la Rockstar.

Am cumpărat așadar GTA V și pe Steam pentru a compara diferențele dintre versiuni. Am rulat prin intermediul Lutris două variante (Epic și Social Club) folosind cea mai nouă versiune de Wine disponibilă în setările platformei, apoi am rulat și varianta de Steam (care merge online) cu ajutorul Proton Experimental pentru a vedea dacă există o diferența între cele două metode de emulare. După cum mă așteptam, versiunea de Steam funcționează mult mai bine și chiar dacă FPS-ul maxim nu este foarte diferit, diferențele majore se observă atunci când ne uităm la consistența cadrelor. Pe Lutris, pur și simplu ai stuttering mult mai des și jocul se simte mai sacadat, în timp ce pe Steam nu este cazul.

Gaming pe Linux 2021

Pe zona de multiplayer am instalat CSGO, am dat vreo două-trei meciuri și am uitat complet că nu joc pe Windows. Jocul celor de la Valve este disponibil nativ pentru Linux și are un framerate observabil mai mare. În cazul Horizon Zero Dawn am văzut un drop de circa 10FPS comparativ cu Windows, dar m-a surprins că jocul a rulat aproape fără nici o problemă. De menționat că am folosit varianta „Proton Experimental” din setările Steam, ceea ce pare să rezolve multe probleme din majoritatea titlurilor mai populare. În jocul de față am avut un singur crash, nu știu motivul, dar de atunci nu am mai întâmpinat probleme.

Am ales și un joc la întâmplare din librărie: Main Assembly. Un indie în care trebuie să construiești niște roboței pentru a rezolva o serie de puzzleuri. Nimic fancy, dar am vrut să aleg ceva raondom să văd dacă aș putea să joc și ceva la impuls. Jocul nu este nativ pentru Linux, dar a funcționat de parcă ar fi, oferind o experiență foarte bună de gameplay. Și de la un test de 30 de minute am ajuns la 3 ore și ceva în joc și plănuiesc să-l termin.

Gaming pe Linux 2021

Iar ca să termin pe o notă la fel de pozitivă acest paragraf legat de experiența mea, am putut să folosesc fără nici o problemă capabilitățile G-Sync ale plăcii video și ale monitorului, astfel am avut o experiență de gaming pe Linux extrem de fluidă și per total, am fost plăcut surprins că am putut juca cam tot ce voiam fără probleme. Și ca o ultimă mențiune, GeForce Now este acum disponibil și prin intermediul browser-ului ceea ce îl face utilizabil și pe Linux. Adică încă o platformă pe care știi sigur că te vei juca aproape orice titlu dorești, fără probleme.

Cum este Linux în utilizarea de zi cu zi?

Cel mai mare avantaj al unei distribuții de Linux este libertatea pe care o oferă utilizatorului. Fie că vorbim de opțiunile de customizare, fie de modul în care instalezi aplicații, ori simpla experiență de utilizare, fiecare dintre noi folosește diferit sistemul. În cazul meu, Ubuntu sau Pop_OS! sunt distribuțiile to-go și îmi oferă cea mai familiară experiență, fără să fie plictisitoare sau greoaie. În trecut am folosit și Manjaro, însă modul diferit de a instala aplicații, combinat cu lipsa unui magazin atât de complex și diferite chestioare care pur și simplu funcționează diferit, m-au făcut să revin la un distro bazat pe Debian.

Gaming pe Linux 2021

Iar acum, haideți să vă povestesc și cum funcționează ce mi-am instalat eu și cum îl folosesc. În afară de gaming, îmi folosesc PC-ul pentru muncă (redactare text, editare foto rudimentară) și uz casnic (browsing, filme, muzică). Încă de la bun început am știut că experiența va fi diferită față de cum eram obișnuit pe Windows 10 după atâția ani, însă am reușit să mă adaptez destul de repede schimbării și am reușit, după cum spuneam și în deschiderea articolului, să instalez aproape toate aplicațiile de care aș putea avea nevoie.

Nu am dus dorul aplicațiilor de pe Windows

O mare parte din munca mea se realizează din browser, iar Google Chrome este alegerea mea numărul unu. Mă bazez masiv pe serviciile Google așa că o să le prefer și browser-ul oricând. Acesta a fost super simplu de instalat, direct din Terminal cu câteva linii de cod pe care le-am copiat de pe site-ul oficial. Alături de browser, rareori mai am de editat câte un document, iar Libre Office este alegerea mea și pe Windows, iar aici a venit pre-instalat: top!

Și am ajuns la prima piedică: Photoshop. Nu folosesc softul celor de la Adobe pentru mare lucru, ci mai mult task-uri simple precum un decupaj, o redimensionare, eliminarea unui fundal, etc. Așa că mi-a fost destul de simplu să fac trecerea la un software ceva mai rudimentar. Așa că am descărcat GIMP și m-am pus pe treabă să văd ce am, ce n-am, cum înlocuiesc. Dar pentru sarcini simple, s-a dovedit numai bun și ăsta. Iar pentru redimensionat poze în masă, redenumit și alte nebunii, am primit o recomandare foarte bună pe un forum: XnView.

Gaming pe Linux 2021

Pe zona de muzică Spotify mă unge cu toate alifiile când e vorba de streaming, iar pentru audiție locală în format FLAC sau un MP3 mai răsărit folosesc VLC. Astea două le-am descărcat din magazinul Ubuntu, dar am observat o chestie ciudată la Spotify. Din momentul în care apăs pe pictogramă ca să îl rulez, durează lejer 30 de secunde până apare pe ecran. Naiba știe din ce cauza o fi, dar asta pățesc și cu Mailspring, aplicația de mail-uri. După ce l-am deschis odată, merge instant, dar la prima cheie o ia mai greu.

Undeva peste curcubeu

Am mai întâlnit și câteva bug-uri destul de ciudate. Unele elemente grafice mai generează câte un glitch, ori câte un pop-up nu dispare de pe ecran decât când omor aplicația care l-a generat. Dar în afară de câteva chestii minore precum astea care se întâmplă foarte rar, per total, experiența de utilizare zilnică a unei distribuții de Linux a fost mult peste așteptările mele și acum că i-am acordat o șansă pe PC-ul personal, m-am obligat să trec puțin peste preconcepțiile cum că „nu te poți juca” și că „nu ai softurile de muncă” și am realizat că de fapt pot să lucrez bine mersi, am și majoritatea jocurilor acolo, deci e complet utilizabil.

Gaming pe Linux 2021

Trecerea este puțin greoaie, trebuie să recunosc, iar experiența din trecut m-a ajutat destul de mult chiar dacă este limitată. Pentru un om care pune pentru prima dată mâna pe el, Linux poate fi un teritoriu sălbatic și înfricoșător, însă odată ce te-ai prins cum merg lucrurile și te folosești puțin de logică, o să înțelegi că de fapt nu e chiar atât de rău. Iar nivelul la care a ajuns in 2021, când există suport din partea unor companii mari precum Valve, Microsoft și Google.

Ca un mic fun fact, majoritatea companiilor mari din industria tech folosesc Linux pentru a-și rula serverele și unele dintre cele mai cunoscute nume sunt: Facebook, Amazon, Google, Oracle, IBM, Dell. Și ca o mențiune specială, deși este producătorul principalului competitor al lui Linux, Microsoft s-a alăturat fundației care se ocupă de întreținerea și dezvoltarea platformei gratuite ca membru Platinum. Iar acest trend pare să ia amploare în ultima vreme și din ce în ce mai multe companii își arată suportul față de sistemul de operare open-source.

F#$K YOU NVIDIA!

Dacă sunteți cât de cât familiari cu Linux și comunitatea acestuia probabil știți că există o oarecare repulsie la adresa producătorului de plăci video, iar după ce am făcut trecerea pot înțelege de ce. NVIDIA este producătorul numărul unu de plăci video, atât din punct de vedere hardware cât și din perspectiva software. Din păcate, ăi’ din tabăra verde nu sunt atât de interesați de ce are de oferit platforma open-source. Din această cauză, suportul pentru tehnologii precum Ray-Tracing, DLSS, Shadowplay și altele nu este încă acolo.

Ultima versiune de driver de la NVIDIA, adică 470 care a fost lansat de curând introduce suportul pentru Ray-Tracing și DLSS, însă asta doar pe Wayland. Acesta din urmă este un „display server” și reprezintă ansamblul care face toate componentele sistemului să funcționeze.

Din nefericire singurul display server care suportă aceste tehnologii este și cel mai problematic când vine vorba de NVIDIA. Se estimează că acesta va deveni stabil abia prin 2022, odată cu lansarea următoarei versiuni de Ubuntu LTS (long-term support), însă pasionații din comunitatea de Linux nu prea sunt atât de încrezători. Momentan există posibilitatea de a testa Wayland pe Ubuntu 21.04, însă este implementat rudimentar și va face și comenzi simple precum drag&drop inaccesibile. Dar pentru teste, e o variantă bună de avut.

Linux vs Windows in 2021

Am ajuns și la finalul acestui material. Sunt sigur că mai erau lucruri de spus și un om cu ceva mai multă experiență ar fi putut oferi și mai multe informații decât am făcut-o eu, dar cred că am făcut față cu bine. Până la urmă, mulți dintre utilizatorii care vor face trecerea pe Linux în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat vor fi aceiași oameni care acum rulează Windows, deci vor trece prin același proces de învățare ca și mine și ca orice alt newcomer. Și totuși, merită să dăm sistemul celor de la Microsoft de-o parte și să pășim in lumea open-source?

Gaming pe Linux 2021

Experiența mea cu Ubuntu 21.04 a fost una pozitivă și în ciuda unor mici inconveniențe, este un sistem extrem de interesant. Mi-a plăcut foarte mult că pot instala mai multe interfețe grafice, că nu sunt invadat de actualizări dese și adesea inutile și că am libertatea de a modifica tot ce vreau, cum vreau. Da, sunt șanse mult mai mari să strici sistemul de operare, dar asta ține mult de tine și cât de mult vrei să te aventurezi prin dedesubturile acestuia.

Pentru utilizarea de zi cu zi, cred că Linux reprezintă o variantă mult mai bună decât Windows. Este mai ușor de rulat, deci sistemele mai slabe vor merge mai bine. În plus, se simte rapid și nu ai o mulțime de programe pre-instalate. Ai și un magazin de aplicații unde-ți găsești tot ce ai nevoie și partea cea mai tare despre care nu cred că am vorbit destul: E GRATIS! Și e disponibil în n variante, iar varietatea este destul de mare încât poți fi sigur că o să găsești o versiune potrivită ție.

Jocurile video, bată-le vina!

Dar în articolul de astăzi m-am legat în special de jocuri. Oare putem înlocui Windows pentru a trece la gaming pe Linux? Răspunsul este atât da, cât și nu, dar haideți să vă explic cum stă treaba:

  • DA! – Dacă ești unul dintre acei gameri care se joacă mai mult titluri single-player și nu ține neapărat să joace ultimele titluri în ziua lansării, poți face trecerea liniștit. Odată ce a fost lansat, un joc este jucabil pe Linux fie în prima zi, fie la câteva zile distanță grație comunității care se mișcă extrem de rapid. În plus, Steam este cea mai populară platformă, deci șansele ca mai toată librăria ta să fie acolo sunt mari și chiar dacă există variante precum Lutris, nu există nimic mai bun decât platforma celor de la Valve momentan.
  • NU! – Nu face trecerea dacă te joci în mare parte jocuri eSports, ești mereu la curent cu ceea ce înseamnă jocuri free-to-play și ai mai multe platforme online (Steam, Epic, Battle.net) pe care deții jocurile preferate. Windows este o variantă bună pentru tine și probabil nici nu-ți pasă ce sistem de operare folosești atâta timp cât îți merg acelea câteva titluri favorite.

Aici m-am referit strict la gamerii care își cumpără jocurile, astfel dacă ești unul dintre aceia care-și „găsesc” jocurile pe Filelist sau The Pirate Bay, Linux este un BIG NO-NO pentru tine. Fiind un sistem open-source, instalarea softurilor piratate este cu siguranță posibilă, însă procesul este adesea greoi. Iar cu astea fiind spuse, sper că am reușit să fac puțină lumină vis-a-vis de sistemele de operare open-source și ce pot ele să facă în 2021, un an care cred că ar trebui să rămână în istoria GNU grație îmbunătățirilor din zona de gaming. Această schimbare a picat într-o perioadă foarte bună in care PC-ul capătă popularitate și sunt sigur că dacă se vor rezolva cât mai multe probleme legate de compatibilitatea cu sistemele anti-cheat și DRM, masele de oameni sătui de Windows vor migra cu plăcere pe un sistem mai stabil; asta desigur, dacă se pot juca titlurile favorite.

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button