Doar 4% dintre victimele fraudelor online reușesc să-și recupereze banii, iar 72% nici măcar nu raportează incidentele, arată cele mai recente date prezentate în cadrul evenimentului Fraudy Talks, organizat pe 25 iunie 2025 de ING Bank România și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Ajunsă la a patra ediție, inițiativa își propune să educe publicul în privința noilor metode de fraudă digitală, în contextul în care atacatorii devin tot mai creativi, iar pierderile globale provocate de aceste scheme se ridică la peste 1 trilion de dolari anual.
O să pun asta la început, chiar dacă e concluzia evenimentului. Dacă ai căzut victimă unei fraude:
-
Contactează banca – pentru a bloca plățile și a limita pierderile.
-
Sesizează poliția – pentru a iniția o anchetă oficială.
-
Informează-te – ca să înțelegi ce s-a întâmplat și cum să te protejezi pe viitor.
-
Povestește altora – ca să ajuți și alți oameni să nu cadă în aceeași capcană.
Apeluri false, presiune emoțională și conturi „de protecție”
Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention în cadrul ING, a explicat în deschiderea evenimentului cum funcționează cele mai frecvente scenarii de fraudă. De la apeluri telefonice în care atacatorii se prezintă drept angajați ai băncii, până la mesaje alarmante legate de presupuse credite frauduloase, toate urmăresc același tipar: inducerea unei stări de urgență și solicitarea de acțiuni rapide, care implică transferuri bancare sau divulgarea de date sensibile.
Tehnologia este folosită nu doar pentru confort, ci și ca armă de manipulare. În multe cazuri, atacatorii pot afișa numere de telefon identice cu cele ale băncii, tocmai pentru a câștiga încrederea victimei, a explicat Becheanu. În sprijinul prevenirii, ING va lansa în aplicația Home’Bank funcționalitatea „Închide-i apelul fraudei”, care va avertiza clientul atunci când este apelat în timp ce autorizează o plată suspectă.
Binance: fraudele blockchain lasă urme, dar colaborarea le poate opri
Ilie Pușcaș, Country Manager Binance România, a explicat în cadrul Fraudy Talks că tehnologia blockchain oferă un avantaj în lupta împotriva criminalității financiare: transparența. Spre deosebire de sistemele tradiționale, unde informațiile sunt disponibile doar prin mandate și solicitări oficiale, tranzacțiile în rețelele cripto sunt publice și pot fi urmărite în timp real.
„În 2022 am recuperat peste 56 de milioane de dolari proveniți din fraude, tocmai pentru că am putut urmări fondurile pe blockchain și am cooperat cu autoritățile”, a declarat Pușcaș. El a adăugat că în 2024 Binance a primit peste 65.000 de solicitări de la autorități din întreaga lume pentru sprijin în anchete legate de activități financiare suspecte.
De reținut că Binance nu oferă linkuri pentru investiții, nu trimite mesaje directe și nu solicită date personale sau de wallet prin niciun canal de comunicare.
DNSC: emoția, urgența și cererea de date, triada clasică a fraudatorilor
Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC, a vorbit despre modul în care scenariile de fraudă reușesc să păcălească chiar și utilizatorii experimentați. Indiferent dacă mesajul este pozitiv sau negativ, emoția este primul pas. Apoi vine presiunea de timp și, în final, solicitarea de acțiune: să dai date, să instalezi o aplicație sau să faci o plată, a explicat acesta.
Printre metodele frecvente analizate la Fraudy Talks s-au numărat: ofertele false de muncă pe Telegram, mesaje de tip „tu ești în acest filmuleț?”, linkuri de votare frauduloase și scheme de tip spoofing în care atacatorii se dau drept bănci sau autorități.
IGPR: fraudele informatice sunt „greu de ucis”
Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR, a spus că în primele patru luni din 2025. Pentru fraude informatice, autoritățile aveau în lucru 928 de dosare, dintre care 169 au fost soluționate, iar 170 fuseseră înregistrate doar în acest an. Au fost realizate 617 audieri, iar 73 de persoane au fost formal investigate. În urma a 9 acțiuni operative, au fost efectuate 54 de percheziții domiciliare, fiind identificați 57 de suspecți și dispuși 19 reținuți.
În paralel, în categoria atacurilor informatice, s-au înregistrat 1187 de dosare, cu 256 de cazuri soluționate în aceeași perioadă. Numărul de dosare noi din 2025 este tot de 256. S-au înregistrat 737 audieri, 97 persoane investigate, iar în urma a 8 acțiuni, polițiștii au efectuat 43 de percheziții domiciliare, rezultând în 48 de suspecți și 18 rețineri.

În primele patru luni ale anului, doar aproximativ 2% dintre dosarele de fraudă informatică și 1,5% dintre cele de atac informatic au dus la rețineri, potrivit datelor prezentate la Fraudy Talks. Aceste rețineri reprezintă măsuri preventive aplicate pe parcursul anchetei și nu echivalează cu stabilirea vinovăției persoanelor vizate.
Datele prezentate la Fraudy Talks arată că șansele de recuperare a banilor sunt minime, rata de raportare e scăzută, iar doar o fracțiune din dosarele investigate ajunge să ducă la rețineri. Pentru a te proteja de fraude online, verifică sursa oricărei solicitări, nu divulga date personale sau bancare și oprește-te imediat dacă simți presiune, urgență sau ești expus unor promisiuni „too good to be true”.
După rezultatele prezentate, concluzia e greu de evitat: criminalitatea cibernetică a devenit o afacere profitabilă pentru atacatori și o provocare uriașă pentru sistemul de justiție.

