Cred că nu există pasionat al domeniului hardware care să nu fi auzit până acum de Fractal Design sau să nu fi văzut unul dintre produsele lor pus în aplicare într-un build de PC. Pe bună dreptate, dacă mă întrebi pe mine, pentru că este unul dintre acele branduri care, pe parcursul anilor, a încercat să îmbunătățească și să aducă o gură de aer proaspăt într-o industrie în care inovația pare să stagneze.
Unde excelează ei, pe bune, în schimb, este pe piața carcaselor, cu modele precum Fractal Design North, Meshify sau Tera, care au ajuns să fie considerate unele dintre cele mai bune din toate timpurile. Tocmai din acest motiv am decis că a venit momentul să vorbim și aici, la Zona, despre una dintre carcasele marca Fractal Design, Era 2.
Aceasta este o nouă iterație a unui model cu care am ajuns să ne obișnuim deja de câțiva ani, în mare parte pentru că am avut de-a face pe bune cu ea de-a lungul timpului. Colegul meu, Matei, a folosit-o în PC-ul lui de acasă și s-a declarat mulțumit atât de airflow, cât și de aspectul acesteia, dar oare se ridică Fractal Design Era 2 la nivelul așteptărilor?
În primul rând, Era 2 păstrează formatul ITX, ceea ce se traduce prin dimensiuni incredibil de mici, de 366 x 165 x 314 mm, ceea ce se potrivește al naibii de bine cu design-ul minimalist al carcasei. Da, în sfârșit avem în față un model ce nu vrea să iasă în evidență și să impresioneze printr-un show de luminițe RGB. Dar asta nu înseamnă că nu are personalitate, mai multe pe acest subiect ceva mai la vale.
Ea vine cu două ventilatoare de 120 mm preinstalate pe partea de jos și are loc de încă două pe partea de sus, asta în caz că vrei să-ți instalezi un AIO. De asemenea, dispune și de 3 sloturi de expansiune, deci spre deosebire de multe alte carcase minione de genul, nu ești constrâns la o placă video mică și puțin puternică.
Exteriorul din aluminiu mat se potrivește perfect într-un setup minimalist de home office modern. Top frame-ul este făcut din lemn, ceva destul de comun în modelele Fractal Design și ceea ce mulți, inclusiv eu, consideră bread & butter-ul companiei în materie de carcase. De asemenea, chiar dacă dimensiunile lui Era 2 sunt destul de mici, I/O-ul frontal nu este afectat de asta în absolut. Pe el se găsește butonul de pornire, un jack combo pentru căști și microfon, un port USB Type-C de 20 Gbps și două USB-A convenționale.
În teorie, este și foarte ușor să-ți concepi build-ul cu această carcasă. Nu doar că nu ai nevoie de șuruburi pentru a deschide carcasa, deoarece aceasta se dezasamblează în mod simplu, fiind nevoie doar să scoți filtrul de praf inferior și să ridici cutia de aluminiu de pe șasiu, dar vine și cu un spine ajustabil pe trei nivele, din care poți să alegi în funcție de dimensiunile cooler-ului și ale plăcii video pe care vrei să o folosești.
Da, Era 2 arată bine și este ceva diferit de ceea ce mi-e dat să văd de obicei în acest segment. De asemenea, nu mi-a fost greu să-mi dau seama că producătorii au depus eforturi uriașe pentru a gândi fiecare sistem pus în aplicare aici. Chiar și așa, rămâne de văzut dacă toate aceste adiții și inovații sunt într-adevăr folositoare atunci când folosești această carcasă.
Experiența de asamblare și temperaturi
Recunosc, nu am fost eu cel care a construit PC-ul cu Era 2, pentru că ale mele două mâini stângi, probabil, nu s-ar fi descurcat prea bine cu un build atât de complex. În schimb, cel care a asamblat sistemul a fost colegul meu, Bogdan, care este și cel care se ocupă de toate build-urile noastre de pe zona.store. Pentru acest build, el a ales următoarele componente:
- GIGABYTE B650I AX
- AMD Ryzen 7 7800X3D
- GIGABYTE GeForce RTX 4070 Ti Super Windforce OC
- Noctua NH-L12S
- 32 GB Corsair Vengeance 6000 MT/s
- 1 TB SSD NVMe M.2
- LIAN LI SP 750W
În caz că vă întrebați de ce am ales să folosim un cooler pe aer și nu un AiO, motivul este simplu: nu ar fi avut loc. Furtunele majorității AiO-urilor au o lungime medie de 40-50 cm, ceea ce ar fi fost prea mult pentru un build atât de înghesuit.
De asemenea, am vrut să avem un PC cât se poate de silențios, ceva ce nu ar fi fost posibil cu zgomotul generat de o răcire pe lichid. În plus de asta, pe Ryzen 7 7800X3D am montat în trecut numai coolere pe lichid, și chiar am fost curioși să vedem cum s-ar descurca un setup de răcire conservator pus față în față cu bestia de la AMD.
Acum că am explicat motivul pentru care am ales răcirea pe aer, putem să trecem la experiența de asamblare în sine. Primul lucru pe care l-a făcut Bogdan, după ce a dat jos partea exterioară a carcasei, a fost să scoată tray-ul frontal pentru SSD-uri, ca să asigure un airflow mai eficient. N-aș considera acest lucru un minus, totuși, pentru că mai există alte spații pentru montarea SSD-urilor sau HDD-urilor.
Dacă această primă observație nu este neapărat o problemă, montarea cooler-ului pe procesor a fost destul de problematică. A trebuit să găsim poziția perfectă, pentru că altfel nu încăpea în carcasă. Și țineți cont că vorbim despre un cooler Noctua low-profile, cu un AiO adevărat ne-am fi chinuit și mai mult. Tocmai de aici apare încă o problemă, și anume, cea a memoriei RAM. Spațiul pentru instalarea modulilor de RAM este destul de mic, iar dacă ai stick-uri cu heatsink-uri mai voluminoase decât cele folosite de noi, s-ar putea să întâmpini dificultăți.
Nici introducerea plăcii video nu a fost mai ușoară. În plus, spațiul pentru mufele de video de pe spate e destul de mic și carcasa nu ajută deloc pe partea asta. Practic, dacă ai un cablu DisplayPort cu o mufă mai babană, poți să-ți iei adio de la el, pentru că nu o să reușești să-l bagi neam. Asta se rezolvă destul de ușor cumpărând alt cablu, dar sunt puține lucruri mai enervante decât feeling-ul pe care îl ai atunci când ai terminat de construit PC-ul și nu îl poți folosi din cauza unui cablu DisplayPort.
Totuși, dacă toate acestea sunt probleme care pot fi evitate relativ ușor, cu puțină ingeniozitate și calcule preventive, problema sursei nu poate fi rezolvată la fel de ușor. De ce zic asta? Pentru că poziționarea sursei în carcasă blochează complet unul dintre cele două ventilatoare de jos. Practic, în timp ce ventilatorul trage aerul rece de sub carcasă, sursa scoate aerul cald drept acolo, ceea ce-l blochează complet și-l face să-și piardă utilitatea.
Ce se poate înțelege din rândurile de mai sus este că nu-i tocmai cea mai ușor de folosit carcasă pentru un build și că airflow-ul nu este cel mai optim, dar cum consider că sunt necesare mai multe detalii pentru a vă forma o opinie concretă și bine informată, am decis să trec PC-ul prin câteva teste și să văd cum se mențin temperaturile și, desigur, să văd care-i nivelul de zgomot.
Testele pe care am ales să le rulez au fost Cinebench R23 și OCCT, pentru a pune la treabă atât procesorul, cât și placa video. După aproximativ douăzeci de minute de forjă, procesorul a reușit să se mențină la o constantă de 87 de grade, cu maxime ce au atins 91 de grade și o frecvență medie de 4.500 MHz, ceea ce nu-i tocmai grozav, dar nici un capăt de țară.
Ăsta e un procesor super puternic care da, beneficiază de o răcire mai bună pentru frecvențe mai înalte, dar nu lași prea multă performanță pe masă dacă alegi să îl răcești așa. Placa video s-a menținut în valori complet normale, undeva pe la 70 de grade în medie, ceea ce e de lăudat mai ales dacă luăm în considerare faptul că temperaturile acesteia n-au depășit 75 de grade nici în cele mai aprigi momente.
Per total, temperatura sistemului a fost de 42 de grade, cu maxime ce au urcat până la 44, iar pe VRM-uri, temperaturile s-au menținut pe la 50 de grade, cu o maximă de 52. Chiar dacă restul temperaturilor n-au fost atât de rele, cele ale procesorului au fost suficient de mari încât să-i facem un mic undervolt, pentru a stabiliza puțin situația.
După ce am intrat în BIOS și m-am jucat puțin cu setările, adică am setat temperatura maximă a procesorului la 80 de grade, am decis să rulez fix aceleași teste și, spre surprinderea nimănui, nu doar că temperaturile procesorului s-au menținut la o constantă de 80 de grade, fără să depășească în niciun moment această valoare, dar frecvența medie a crescut la 4.700 MHz. De asemenea, temperatura VRM-urilor a scăzut și ea cu câteva grade, media fiind acum de 48, fără să depășească 51 de grade.
Trebuie menționat, de asemenea, faptul că pe tot parcursul testelor, în care atât placa video, cât și procesorul au trecut prin botezul focului, PC-ul s-a menținut impresionant de silențios. Zgomotul generat de acesta a fost aproape insesizabil și putea fi auzit doar în momentele de liniște completă. Din acest punct de vedere mă declar complet mulțumit și chiar n-am ce să-i reproșez.
Concluzie
Per total, dacă ești dispus să te joci puțin cu setările din BIOS, temperaturile nu sunt atât de rele și PC-ul se va mișca bine. Este clar și o chestiune de preț, care ajunge aproape de 1.200 de lei, deci aceasta nu este o carcasă dedicată utilizatorului de rând, ci mai degrabă entuziaștilor care știu bine cu ce se mănâncă genul acesta de build-uri.
Dacă ești în căutarea unei carcase de dimensiuni mici, care să arate bine, în care să poți să îndeși componente forțoase și pe care să o poți muta dintr-un loc în altul cu ușurință, aceasta este o variantă tocmai bună pentru tine. Trebuie ținut cont, totuși, că vei fi nevoit să iei în calcul dimensiunile componentelor pe care vrei să le folosești și, de asemenea, posibilele soluții în cazul unei probleme legate de temperaturi.
