GAMINGRSS PaginaDeMedia

FPS-urile, un reper in istoria gaming-ului, intr-o retrospectiva draguta

Tranzitiile fac totul!

Ah, da, un gen care face parte din greii jocurilor. FPS-urile (First Person Shooter) pur-sange exista de vreo 30 de ani. Ceea ce a inceput sa avanseze cu pasi timizi in Wolfenstein s-a cimentat cu Doom. A urmat apoi Quake, cel mai ambitios shooter de pe atunci, care aducea inovatii prin acceleratorul grafic si tehnologiile imbunatatite.

„Fast forward” cu nerusinare peste Half-Life si Call of Duty 2 si dam nas in nas cu niste titluri extrem de populare ale acestui deceniu, de tipul Battlefield 5 si Black Ops Cold War (care a fost primit cu mare drag de redactia noastra).

Istoria jocurilor FPS este bogata, plina de clone de Doom pe ici, pe colo, dar abunda mai ales in obstacole depasite, victorii marete si proiecte inedite. Bine, nu prea ai cum sa schimbi formula clasica a unui shooter, dar poti, in schimb, sa te dedici trup si suflet crearii unei atmosfere deosebite. Sau macar sa faci ceva in privinta alora cu hack-uri in multiplayer.

„Mi-am vazut toata viata de jucator de FPS-uri trecandu-mi prin fata ochilor”

4096 este un youtuber care ne arata un videoclip foarte dragut. Acesta prezinta o mare parte din „monstrii sacri” ai FPS-urilor de-a lungul timpului, printr-o tranzitie destul de misto si „smooth”. Iar asta e motivul pentru care videoclipul este special. Nu pentru ca ar oferi o mini-retrospectiva pe care o poti gasi pe alte canale si mult mai in detaliu. Dar continutul lui 4096 evoca nostalgie si un simt al aprecierii.

Avem, astfel, o cronologie minimalista dar interesanta, ce porneste de la Maze War (1973), se indreapta spre 3D Monster Maze (1981) si Wayout (1982), ajunge la Wolfenstein (1992), care avea sa devina taticul FPS-urilor actuale pe care le stim si le indragim, pana la performantele graficii din zilele noastre.

De fiecare data cand vad un clip sau documentar de genul, nu pot sa nu ma gandesc la vremurile de odinioara cand ma jucam Doom pe un monitor cu tub, caruia trebuia sa-i frigi pumni ca sa porneasca. Am jucat multe FPS-uri la viata mea, unele mai „no name”, altele consacrate, si de fiecare data, copilul de pe atunci era tot un zambet si o fericire, ca atunci cand am facut primul speedrun in Call of Duty 2, alaturi de tatal meu.

Umile recomandari

Daca sunteti in cautare de materiale care sa va hraneasca nostalgia, recomand si o serie de mini-documentare despre Wolfenstein 3D, Doom si Quake, trei jocuri care au pus indubitabil bazele FPS-urilor din ziua de azi. Se trec in revista performantele grafice, depasirea obstacolelor in ceea ce priveste limitarile hardware din acele vremuri si alchimia level design-urilor.

Tags

Carol Zafiriadi

"Am crescut inconjurat de pop culture, muzica si jocuri video..." Da, cunoastem explicatia pe care o poate oferi cineva care scrie despre gaming si tehnologie. Evident, nici eu nu sunt o exceptie. Cunoscutii ar putea spune ca in scrierile mele se pot regasi convingerile si esteticile care il fac pe Carol sa fie...Uhh...Carol. Scriu cu drag, alaturi de colegii mei, si disec filosofic si estetic jocurile video si smecheriile aduse de tehnologie.

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button
Close
Close