Ericsson a organizat miercuri, 3 decembrie, la Ambasada Suediei din București, evenimentul anual de final de an, care în 2025 a avut ca temă principală o analiză comparativă a stării rețelelor 5G la nivel global. Prezentarea a plasat România într-o poziție delicată față de alte state și regiuni, aducând în prim-plan nu doar cifre îngrijorătoare despre decalajul tehnologic european, ci și propuneri concrete pentru redresarea situației.
Daniel Tudose, Country Manager Ericsson România și Moldova, a deschis prezentarea pornind de la legăturile istorice ale companiei cu țara noastră. Ericsson este prezent în România din 1994, având 1.831 de angajați (45% femei), birouri în două orașe și o fabrică de antene la Timișoara care produce cele mai noi echipamente pentru piața europeană.
Compania va sărbători 150 de ani de existență în 2026, iar investițiile globale în cercetare și dezvoltare depășesc 5 miliarde de euro anual.
Europa, cu roșu pe harta 5G Standalone
Ivan Rejon, Director Strategy Government and Public Advocacy la Ericsson Europe, a prezentat însă o imagine mai puțin flatantă despre situația bătrânului continent. Hărțile globale arată o Europă în mare parte în roșu, fără 5G Standalone (SA) adevărat, în timp ce China, India, SUA și chiar țări din Orientul Mijlociu strălucesc în verde și albastru. Diferența este evidentă: doar 4% dintre europeni folosesc 5G SA, comparativ cu 65% în India și peste 90% în China. India a reușit această tranziție în doar 18 luni, demonstrând că se poate face rapid cu politici coerente.
Analiza Ericsson se bazează pe date Ookla colectate în perioada iunie-august 2025, exclusiv de pe smartphone-uri cu Android conectate la rețele 5G NSA sau SA.
România se situează sub media europeană la majoritatea indicatorilor relevanți. Conform datelor MedUX prezentate la eveniment, viteza medie de download 5G în România este de 46,5 Mbps, plasându-ne sub Grecia (67,2 Mbps), Bulgaria (94,7 Mbps) și evident mult sub liderii europeni precum Elveția (183,5 Mbps) sau Danemarca (155,5 Mbps).
Într-un test live efectuat în sală, în rețeaua 5G (nu știm operatorul sau aplicația), Ivan Rejon a măsurat pe propriul smartphone doar 12 Mbps și o latență de peste 100 ms, deși rezultatele ar putea fi influențate de roaming și de condițiile de recepție din clădirea ambasadei.
5G Standalone vs Non-Standalone
Ericsson face o distincție clară între „basic 5G” și 5G Standalone (SA). Tehnologia 5G Non-Standalone (NSA) folosește în continuare infrastructura 4G pentru core network, fiind doar o îmbunătățire mică. 5G Standalone înseamnă o rețea nativă 5G, cu core network propriu, capabilă să ofere latență extrem de scăzută, diferențiere a serviciilor (network slicing) și securitate sporită, toate esențiale pentru aplicații industriale și AI.
Problema pe care o ridică suedezii este că majoritatea operatorilor europeni, inclusiv cei din România, au implementat deocamdată doar varianta NSA, mai ieftină și mai rapid de instalat, dar incapabilă să susțină scenariile de utilizare pentru care 5G a fost conceput. Adică automatizări industriale avansate, vehicule autonome, aplicații AI care necesită procesare de tip edge computing, servicii medicale la distanță, sau controlul dronelor și al infrastructurii critice.
Impactul asupra industriei și AI
Prezentarea a inclus exemple concrete de utilizare industrială a 5G SA. În fabricile Mercedes-Benz din Germania eficiența a crescut cu 15%, iar eficiența energetică cu 25% folosind roboți colaborativi conectați prin 5G, sau fabrica Ford din Valencia unde roboți autonomi ghidați (AGV) au redus costurile de la 500.000 la 50.000 euro per unitate prin mutarea inteligenței artificiale în edge servers conectate prin 5G.
Ericsson argumentează că fără 5G SA, România riscă să piardă competitivitatea în sectoare cheie. Potrivit estimărilor companiei, o implementare completă a 5G mid-band în România ar putea genera până la 7,6 miliarde euro contribuție suplimentară la PIB până în 2040, distribuită între producție și logistică inteligentă, zone urbane smart, zonele rurale și servicii publice.
Propunerea Ericsson: spectru pentru infrastructură
Soluția propusă de Ericsson este inspirată din experiența spaniolă și franceză: o compensare între costul spectrului și investițiile pe care operatorii trebuie să le facă în rețea. În Franța, guvernul a amânat colectarea taxelor pe spectru în schimbul desfășurării 4G în zonele rurale și de-a lungul liniilor de tren, un program care a costat operatorii aproximativ 3 miliarde euro în investiții de infrastructură, dar a accelerat acoperirea.
În Spania, un program similar finanțat cu 672 milioane euro de la UE a adus conectivitate 5G pentru 1,8 milioane de locuitori din zonele rurale, generând efecte concrete precum creșterea veniturilor, reducerea șomajului și creșterea populației în zonele cu acoperire.
Ericsson propune României cinci direcții de acțiune: folosirea fondurilor publice și europene pentru infrastructura digitală, strategie care să lege costul spectrului de investițiile în rețea, implicarea statului ca prim client al tehnologiilor 5G avansate, asigurarea securității rețelelor prin furnizori de încredere, și implementarea conectivității diferențiate, pentru valorificarea completă a 5G Standalone.
