Imprimantele nu sunt un subiect tocmai sexy pentru discuții la cafea, dar problema deșeurilor create de ele cu siguranță este, și nu in sensul bun.
În fiecare an, sute de milioane de cartușe și tonere ajung la gunoi, unde au potențialul să zacă… 1000 de ani! Nu, nu e o exprimare eufemistică, ci e cât se poate de realistă. Cam atât ii ia unui astfel de consumabil să dispară, descompunându-se complet în materiile prime esențiale. Deci in anul 3000, când noi nu vom mai fi copii, arheologii viitorului ar putea descoperi într-un sit arheologic… la Glina aici lângă București, un toner din antichitate, adică din anul 2025 după Hristos.
Nici producția lor nu e tocmai prietenoasă cu mediul înconjurător. Fabricarea unui singur astfel de consumabil „înghite” cam trei litri de petrol și generează spre 5 kg de dioxid de carbon înainte ca cerneala/tonerul să atingă hârtia. Deci modelul acesta de business al industriei de printing, cu „imprimantă ieftină și cartuș aruncat de la gunoi” ne pune in cârcă o povară cu bătaie pe termen incredibil de lung, pe care crede-mă, n-o vrem.
Dar se poate și altfel? Ei bine, da. Compania japoneza Brother este unul dintre producătorii globali de imprimante care consideră că un toner gol nu e gunoi, ci materie primă pentru produse viitoare. Drept pentru care a investit într-o fabrică specializată la Krupina, colisica in Slovacia, unde sunt recondiționate milioane de tonere… pe an!
Brother nu a lansat programul acesta de reciclare de azi de ieri, ci acum mai bine de 20 de ani, în 2004. Oricine poate trimite la ei consumabilele goale, fără costuri de transport, iar alea în loc să ajungă la gunoi, trec printr-un proces meticulos de recondiționare. Fiecare consumabil parcurge peste 100 de etape: curățare, înlocuirea pieselor uzate, reumplere și testare, până când performanța este identică cu cea a unui produs nou.
Iar rezultatele sunt spectaculoase: Brother procesând deja peste 40 de milioane de tonere, iar rata actuală este de aproximativ 3 milioane pe an, suficient cât să umple câteva bazine olimpice. 86% dintre cartușele returnate sunt recondiționate și reintrate in circuit, și nici măcar diferența aia de până la 100% nu este aruncată, consumabilele care nu mai pot fi salvate ajungând să fie reciclate ca materie primă pentru alte produse. Practic nu se aruncă absolut nimic. Și nu este la mijloc vreun truc sau un gest simbolic. Brother deține și operează propriile uzine de reciclare în Europa, adică in UK și Slovacia, pe lângă multe alte centre în Asia și America.
Ce vreau să spun este că tonerele returnate chiar redevin produse funcționale, nu doar statistici de PR. Bijuteria coroanei este chiar uzina asta din Krupina, deschisă în 2006, și care astăzi este cel mai mare centru al lor de reciclare. Și nu doar că fiecare gram de plastic și metal primește o nouă întrebuințare, dar fabrica însăși este carbon-neutral, gratie panourilor solare și pompei de căldură geotermale. De ce contează chestia asta? La scară mare, salvarea câtorva milioane de consumabile poate părea nesemnificativă în fata miliardelor de tone de deșeuri pe care le producem. Dar știi cum e, picătură cu picătură se umple un ocean.
Recondiționarea unui toner scutește cam o treime din emisiile de dioxid de carbon comparativ cu producerea unuia nou. La nivel global, Brother economisește anual cam 5.300 tone de dioxid de carbon, adică echivalentul scoaterii a peste 1.000 de mașini de pe șosea. În plus, mii de tone de plastic și metal sunt deviate de la groapă.
Industria imprimantelor, per ansamblu, e rămasă în urmă. Mulți producători oferă programe de colectare simbolice, dar puțini ating această rată de reutilizare de peste 80% cu care se laudă cei de la Brother. Și din păcate prea putini investesc în uzine proprii dedicate reciclării. Deci, dacă ai o imprimantă Brother și ea afișează „toner scăzut”, poți să faci în așa fel încât acel toner gol să nu zacă într-o groapă de gunoi până în… anno domini 3025.
Cum reciclezi cartușele Brother (și nu numai)
Procedura este extrem de simplă și e gratuită. Intri la ei pe site și găsești acolo toate detaliile, etichetele pentru shipping, adresele necesare și toate cele.
Adică… rupe-ți doar câteva minute din timpul tău prețios și in loc să arunci la tomberon tonerul, trimite-l gratuit la băieții ăștia și cu siguranță el nu va ajunge in lacul Bicaz sau pe marginea drumului pe Valea Oltului. Zic și eu.
Sincer, nu știam nimic despre toate astea, dar după ce am cercetat puțin subiectul am dat peste toate informațiile de care ai putea avea nevoie pentru a face un lucru bun. Și consider că e bine să afle și alții despre astfel de programe de reciclare la care nu te costă nimic să participi. Deci dacă s-a terminat cartușul cu toner, nu-l arunca. Scapă de el gratis, transformând un produs altfel de unică folosință, obținut cu un consum de resurse deloc neglijabil în ceva din nou folositor, ținându-l departe de groapa de gunoi.
