Un studiu realizat de cercetători de la Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon explorează modul în care inteligența artificială generativă afectează gândirea critică, punând în evidență o scădere substanțială a efortului mental și modificări în nivelul de încredere al profesioniștilor care folosesc aceste instrumente.
Studiul Microsoft și Carnegie Mellon University combină metode cantitative și calitative, pentru a examina modul în care profesioniștii din domeniul cunoașterii percep gândirea critică atunci când utilizează instrumente de inteligență artificială generativă
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 319 profesioniști din domeniul cunoașterii, cu vârste cuprinse între 18 și peste 55 de ani, activi în domenii precum IT, media, finanțe, educație și suport administrativ, provenind din Regatul Unit, Canada, SUA, Africa de Sud și Polonia. Aceștia au oferit 936 de exemple concrete de utilizare a inteligenței artificiale generative în munca lor.
Participanții la studiu au utilizat diverse instrumente de inteligență artificială generativă în activitatea lor, cele mai populare fiind ChatGPT (96,87%), Microsoft Copilot (23,20%), Gemini (21,63%), precum și versiunile integrate în produse Microsoft (18,81%) și Google (15,36%).
Concluzia studiului este că, pe măsură ce inteligența artificială generativă este utilizată mai frecvent, profesioniștii tind să gândească mai puțin critic și să accepte rezultatele generate fără o evaluare riguroasă.
Inteligența artificială generativă, o sabie cu două tăișuri
Cercetătorii au descoperit că influența inteligenței artificiale generative asupra gândirii critice se manifestă printr-o reducere clară a efortului mental depus de utilizatori. Cu cât un profesionist are mai multă încredere în inteligența artificială generativă, cu atât este mai puțin probabil să verifice informațiile sau să le analizeze critic.
Oamenii care nu au încredere în propriile abilități tind să se bazeze prea mult pe AI. Ei lasă tehnologia să gândească în locul lor, ceea ce duce în timp la pierderea capacității de a rezolva singuri probleme. Este ca și cum și-ar antrena mai puțin „mușchii” gândirii critice. Această dependență de AI poate fi problematică, mai ales în situații care cer precizie și creativitate.
În schimb, cei care sunt mai sceptici față de inteligența artificială generativă analizează cu atenție răspunsurile generate și le corectează când este nevoie.
Un alt risc, uniformizarea gândirii
Studiul a mai descoperit un efect interesant legat de diversitatea soluțiilor. Persoanele care folosesc inteligența artificială ajung să producă rezultate mai asemănătoare între ele, prin comparație cu cei care lucrează fără AI. Acest lucru se întâmplă pentru că AI-ul generează răspunsuri bazate pe tipare, nu pe gândire creativă și originală.
Această „convergență mecanizată” arată că oamenii încep să se bazeze prea mult pe răspunsurile primite de la AI. În loc să-și folosească creativitatea și să găsească soluții proprii, ei tind să accepte direct ce le oferă tehnologia, fără să mai analizeze critic rezultatele.
Câteva gânduri despre studiul Microsoft
Rezultatul studiului îmi amintește de o discuție cu un amic care-mi povestea de situația dintr-o companie, unde angajații au primit acces la un asistent AI cu care să genereze texte. Ce s-a întâmplat? Au început să copieze direct textele generate de AI, fără să le mai verifice sau să le adapteze. Iar când cineva i-a întrebat de ce nu revizuiesc rezultatele, răspunsul a fost că „ar fi o pierdere de timp”.
În ziua următoare lansării Galaxy Z Fold6 de la Paris, pe 11 iulie 2024, am participat la o dezbatere numită Salon d’AI unde a fost prezentat un studiu realizat de Samsung, în colaborare cu Goldsmiths’ Institute of Management Studies de la Universitatea din Londra. Studiul arăta că oamenii care utilizează mai frecvent inteligența artificială au o calitate mai bună a vieții prin comparație cu cei care o folosesc mai rar.
Deși cele două studii nu se contrazic, ci se completează reciproc, din punctul meu de vedere acestea arată că inteligența artificială generativă este doar un instrument, iar impactul său depinde de modul în care utilizatorul alege să o folosească.
Există o confuzie importantă între ceea ce avem astăzi – inteligența artificială generativă, capabilă să creeze conținut în limite bine definite – și ceea ce nu există încă: inteligența artificială generală (AGI), care ar putea gândi autonom, la fel ca un om. Din cauza acestei neînțelegeri, oamenii tind să aibă așteptări nerealiste de la tehnologie și să-și subestimeze propriile capacități.
