MOREReviewsRSS PaginaDeMediaTECH

ASUS ZenBook 2021: OLED pentru mase!

ASUS pariază pe OLED anul acesta

OLED…o tehnologie aproape inaccesibilă pentru majoritatea dintre noi, până recent – dar iată, anul acesta devine mult mai rezonabil ca și costuri pentru masa mare de consumatori de tehnologie, datorită unei mișcări  surprinzătoare a taiwanezilor de la ASUS: toată gama ZenBook, de la mic la mare (de la 13” și până la 15,6”) vine cu ecrane OLED.

Probabil că taiwanezii de la ASUS au simțit și în ce direcție se miscă industria, sau cel puțin o parte a sa…- (nu există coincidențe, nu-i așa?) – De curând am văzut și cum arată iadul înghețat: da, a venit și momentul în care Samsung, principalul promotor al ideii că OLED e rău, răul suprem, bubu, a decis să cumpere panouri OLED de la LG, să producă televizoarele proprii cu OLED.

Ca o paranteză, tot cel care critica televizoarele LG OLED cel mai mult, anunța în 2019 februarie că a început producția unor panouri OLED 4K pentru laptop-uri…și la nici un an (noiembrie 2019 mai exact), făcea un nou anunț, legat de extinderea gamei OLED pentru laptop-uri cu modele mult mai ieftine, Full HD.

Da, da, tot de Samsung vorbim, ați ghicit. Ironie, ipocrizie? În fine, să nu fim răi și să ne bucurăm de aceste panouri, iată, taiwanezii de la ASUS au reușit să aducă ambele panouri – varianta high-end 4K cât și modelul Full HD, panouri purtând semnătura coreenilor de la Samsung.

OLED: ce înseamnă și de ce e mai bun? (dacă?)

Nu voi intra prea adânc în detalii tehnice, nu e nici minutul de tele-enciclopedia, nici o pagină ”ruginită” de wikipedia – și mai ales, pentru că nu toți suntem masteranzi la fizică, să păstrăm detaliile tehnice la strictul minimal, să ne concentrăm pe rezultate.

Spre deosebire de tehnologia folosită la panourile LCD (iluminare din fundal), la OLED (Organic Light Emitting Diode) avem diode emițătoare de lumină, adică însuși pixelii OLED-ului produc lumina, nu mai este nevoie de un strat de iluminare în fundal.

Pentru a înțelege bine această diferență uriasă de tehnologie, vă las imaginea de mai jos, să vedeți complexitatea unui panou LCD vs un panou OLED.

LCD- iluminarea din fundal, are efecte negative

La un panou de tip LCD avem o lumină în fundal (de tip LED în prezent, respectiv de tip CCFL în trecut – lampă fluorescentă cu catod rece-”lampă neon”).

Evident, pentru că avem practic o lumină constantă din spate, pentru a putea afișa zone negre, neiluminate, era nevoie de niște ”filtre” pentru a bloca lumina – cristalele lichide care se răsucesc, pe orizontală sau verticală, în funcție de matricea LCD, pentru a bloca lumina.

Chiar și la LCD-uri de ultimă generație, precum Mini-LED-uri cu zone FALD (ACER Predator X32, sau ROG Swift PG32UQX sunt exemple de super monitoare de gaming, cu 1152 dimming zones, adică zone independente de iluminare a fundalului) această iluminare din fundal are limitările de care tehnologia panourilor IPS, bazate pe cristale lichide nu poate scăpa: cristalele lichide nu pot opri 100% lumina din spate, nu vom vedea negru complet, și, colac peste pupăză, la limita dintre o imagine foarte luminoasă (precum un cursor alb pe fundal negru, etc) vom avea un efect de HALO (sau blooming), când veți vedea o strălucire a obiectelor albe, ce iluminează zona învecinată.

OLED: contrast infinit

După cum spuneam și mai sus, și cum puteți vedea și din imaginea de mai sus, un panou OLED este mult mai simplu, mult mai elegant. Lipsește iluminarea din fundal, deci panoul este mai subțire, mai maleabil. De aici și toate ideile futuristice apărute încet și în practică: ecrane curbate, flexibile, televizoare ”transparente” precum ați văzut în filmele Sci-Fi. Dar să revenim la oile noastre.

Faptul că nu mai e nevoie de un filtru pentru a opri lumina în zonele întunecate, aici avem practic LED-urile organice și subpixelii care se aprind, respectiv se sting, fiecare, individual, avem zone total negre care nu au cum să nu te impresioneze. Negrul este negru, cum nu o să existe pe vreun LCD vreodată!

OLED necesită atenție sporită

Evident, OLED-ul este o tehnologie superioară LCD-ului, dar trebuie să și avem un pic de grijă de el. De fapt, un pic mai mult. Este ca un bebeluș care are nevoie de atenție sporită.

De ce? Fiind vorba de LED-uri organice, acestea se pot degrada în timp și pot cauza diferite efecte pe care nimeni nu și le dorește: remanență (Image retention), burn-in, color and brightness degradation. Evident, de la generație de generație, panourile OLED au suferit îmbunătățiri notabile, dimensiuniea și aranjarea sub-pixelilor au fost re-gândite – asta pentru că diodele albastre au viața cea mai scurtă de departe, frații săi de culoare roșie și verde sunt mult mai rezistenți în timp.

Brightness and color degradation = lucrurile stau din ce în ce mai bine.

Dar totuși, e momentul să punctăm câteva legende urbane: nu mai este această degradare atât de puternică, precum era acum mulți ani. De exemplu, în 2008 (da, acum 13 ani!) apăruse un studiu care arăta că TV-urile OLED după 1000 de ore de funcționare aveau o degradare de 12% pe lumina albastră, 7% pe cea roșie și 8% pe lumina verde.

În schimb în 2018, la zece ani după, deja cercetărorii au reușit să testeze LED-uri albastre care după 300 de ore de funționare la 500 cd/m2 au obținut o degradare de doar 3%. (ca și un comentariu personal, un OLED nu ar trebui să funcționeze NICIODATĂ la 500 cd/m2, este pur și simplu orbitor, eu nu am rezistat mai sus de 250 cd/m2 lucrând pe aceste laptop-uri cu OLED)

Și nu degeaba subpixelii albaștii sunt mult mai mari decât frații RED și Green. Fiind mai mari, putem să scădem luminozitatea lor și astfel, să prelungim și mai mult durata lor de viață.

În imaginea de sus, în stânga (sursa: Laptopmedia.com), avem două panouri OLED produse de Samsung (chiar modele din acest articol), iar în imaginea a treia din dreapta, un panou LCD obișnuit. Observați că la un panou LCD avem subpixeli de dimensiunsi identice, dar nu și la OLED, unde se avantajează ”fratele mai mic” adică subpixelul albastru, acesta fiind chiar dublu ca și mărime. Și astfel, LED-ul albastru are o durată de viață îmbunătățită.

Fără remanență- mici tweak-uri

Pentru a evite remanența, producătorii de laptop-uri trebuie să lucreze mai mult, pentru a crea mici tweak-uri. Pentru că spre deosebire de televizoare, unde nu avem imagini statice (exceptând siglele canalelor și burtierele, elemente pentru care există nenumărate tehnici inventate de LG, SONY, de a scăpa de ele – Logo Luminance Adjustment, Clear Panel Noise, Screen Shift etc), când lucrăm pe laptop / PC, avem nenumărate elemente statice – taskbar, bara de adresă din browser și multe altele.

De exemplu, toate laptop-urile ASUS ZenBook au venit cu mici tweak-uri din fabrică: TaskBar setat pe Auto Hide, Dark Mode activat implicit în Windows (și care arată chiar bine!).

De Adress bar respectiv Bara cu tab-uri se scapă prin modul Full-Screen în browser, deci se pot face optimizări peste tot. Chiar și MS Office are Dark Mode (deși arată semi-retardat în Outlook, dar hai, fie).

Și apoi, există screen-saver! Da, ne-am întors în anii ’90 se pare…să ne activăm mult uitatul și prăfuitul Screen-Saver să salvăm ecranul nostru drag…cine ar fi crezut? Dar măcar screensaver-ul ASUS OLED arată foarte cool, este ca un mic demo OLED, o poezie de culori.

În ultimul update al utilitarului MyASUS, în secțiunea OLED Care (a se observa că însuși ASUS menționează burn-in-ul, deci mare atenție), au apărut secțiuni/opțiuni noi, printre care foarte important, acel Pixel Shifting ce lucrează similar cu cel menționat la TV-urile OLED LG.

OLED – Pariul taiwanezilor de la ASUS

După cum spuneam și în titlu, grație noii viziuni a celor de la ASUS, OLED nu mai este doar un vis pentru mulți și o realitate pentru foarte puțini: de exemplu ZenBook 13 îl puteți găsi chiar și de la 3700 Lei, un preț super bun, trebuie să admit, având în vedere construcția sa, configurația hardwer și calitatea materialelor.

Deci da, OLED pentru mase!

Ce alte avantaje, dezavantaje avem pe OLED?

Vom dezbate în următoarele câteva minute două aspecte deosebit de importante, legate de calitatea imaginii – Wide gamut și contrast infinit. Pentru că oricât de tehnici sau non-tehnici am fi, aceste două caracteristici le vom observa imediat la un OLED.

Wide Gamut

Să le luăm pe rând: probabil ați admirat de multe ori în magazine televizoarele OLED: cât de incredibile sunt culorile, cât de vii și saturate pot fi! Evident, aici intervin și gusturile – unii pur și simplu nu pot să se uite la culori atât de saturate, alții le consideră Mecca al panourilor.

Dar atenție – cum nu orice zboară se mănâncă – sau cum spun eu, nu tot ce zboară este elicopter, nici un spațiu de culoare extins nu înseamnă mereu mai bine. După testele efectuate pe patru panouri OLED diferite în acest test, am observat că uniformitatea culorilor poate fi destul de problematică pentru majoritatea panourilor din test, cel puțin la luminozitatea maximă – ce-i drept, undeva la 50% luminozitate lucrurile stau mai bine și putem recomanda și profesioniștilor aceste ecrane, dar mai în detaliu, un pic mai încolo.

Pentru că sper că vă dați seama, nu toate panourile OLED au aceeași calitate. Sunt panouri OLED…și panouri OLED. Chiar și la panouri făcute de același producător, pot apărea mari diferențe de calitate, am găsit mai cam tot timpul un punct slab, călcâiul luui Ahile, al unul din cele 3 puncte de temelie – Color Accuracy, Color Uniformity și Brigthness Uniformity. De exemplu, în trecut am văzut panouri IPS cu cele trei caracteristici de mai sus, care stăteau overall mai bine, deci mai potrivite profesioniștilor, dar nu aveau acest contrast incredibil…

Contrast Infinit

Datorită tehnologiei, când pixelii pe negru se sting, pentru zonele în care trebuie să fie întuneric, acolo se face ecranul negru, dar negru total. Nu gri, gri închis ca la TN-uri, IPS-uri. Dacă știți panourile VA: aveau un negru mai adânc și un contrast superior panourilor IPS, dar când vine vorba de OLED…contrastul nu mai e 3000:1, 5000:1, ci practic infinit. De exemplu, aparatul nostru SpyderX în aplicația SpyderXElite 5.6 pentru Windows are sensibilitatea minimă de 0.03 cd/m2 (ce a rezultat prin returnarea unui contrast de 15.000:1) însă a doua aplicație cu care n-am jucat, DisplayCal ne-a returnat 0 black level, adică contrast infinit.

Autonomie

Un alt element pe care am văzut că majoritatea tind să-l ignore este impactul rezoluției pe care îl are OLED-ul asupra autonomiei bateriei. Pentru că la un panou 4K avem de 4 ori mai mulți pixeli (/subpixeli) decât la un panou Full HD, pixeli care sunt practic mici ”beculețe”, ei bine, rezoluția uriașă are un impact de 30-40% în autonomie.

De exemplu, într-o aplicație ne-optimizată pentru OLED-uri, PCMark 10, testul Modern Office, modelul premium ZenBook Flip S13 OLED UX371 cu ecranul său 4K a rezistat doar 7 ore și 35 de minute față de 11 ore și 22 de minute obținute de fratele mai mic, ZenBook Flip 13 OLED UX363 cu ecranul său Full HD (configurații identice în rest, comparația a fost facilă, și este de tipul mere cu mere).

Mai jos, de la cel mai bun maratonist către cel mai slab: ZenBook 13 UM325 (procesorul Ryzen 5 5500U se pare că este cel mai econom din testele de astăzi), ZenBook Flip 13 UX363, apoi ZenBook Flip S13 UX371 (ambele modele Flip în configurația testată au avut procesor Intel Core i5-1135G7 de 28W TDP) și ZenBook PRO DUO (dar care să nu uităm, are un procesor i9-10980HK full power de 45W TDP).

De ce am spus că suita PCMark 10 este o ”aplicație ne-optimizată pentru OLED?” Pentru că toate aplicațiile pe care suita PCMark 10 le folosește au ignorat cu succes setările Dark Mode pe care le-am setat în Windows, și astfel, panoul a consumat mai mult decât în modul ”real-life” în care puteți aplica mai mult ”negru” aplicațiilor rulate de voi. Pentru că cu cât ecranul are mai mult negru, cu cât se aprind pixelii mai puțin, cu atât autonomia laptop-ului dvs OLED va fi mai mare. La tehnologia IPS, exceptând cele cu tehnologia FALD, acest principiu nu se aplică.

Actorii de astăzi: ZenBook 13 OLED UM325, ZenBook Flip 13 OLED UX363 și Flip S13 OLED UX371, ZenBook PRO Duo 15 OLED UX582

În articolul de astăzi vom analiza aceste patru bijuterii doar din prisma ecranului, căci aici este marea revoluție a anului, pe care o aduce ASUS.

OLED-ul a fost mereu precum un tigru alb: extrem de rar și scump la vedere. Și, aș mai adăuga, laptop-urile cu OLED erau cam scumpe și la buzunar – ZenBook PRO DUO a fost până recent singurul ce se bucura de o asemenea prezență regală. Dar nu și de acum încolo!

Contrast – to Infinity and Beyond!

Cu acest citat haios din Toy Story voi parafraza probabil cea mai importantă calitate al panourilor OLED: contrastul năucitor.

Dacă nivelul de luminozitate maximă a variat foarte puțin, între 375-410 cd/m2 la cele patru modele, nivelul de black level, adică negrul minim este…0, adică da, ZERO. Bine, programul SpyderXelite are niște mici limitări, săracul, pe care i le putem ierta, el spunând că a măsurat un 0.03cd/m2, dar DisplayCal nu a ezitat, returnând direct valoarea 0.

Mai jos, de la stânga la dreapta: ZenBook 13 OLED UM325 (407 cd/m2), ZenBook Flip 13 OLED UX363 (375 cd/m2), ZenBook PRO Duo OLED UX582 (395cd/m2) și ZenBook Flip S13 OLED UX371 (403 cd/m2).

Culori vii, extrem de bogate – Wide Gamut

Partea interesantă acum începe: culorile sunt…ca-n povești, aproape că nu te poți uita la ele, cel puțin, nu la luminozitate maximă, litaralmente, te amețesc.

Nici nu mai e cazul să vorbim de spațiul de culoare SRGB, pentru un panou OLED este mult prea banal să-l acoperi 100% (față de multe alte laptop-uri cu panouri IPS care se găsesc în piață pe la 4-5000 Lei și care încă se chinuie sa atingă acest prag minim pentru oricine vrea să se bucure așa cum trebuie de poze, filme, editări.).

Cât despre spațiile de culoare pentru profesioniști – creatori, editori de filme, fotografi etc – Adobe RGB și DCI-P3, toate cele patru panouri testate astăzi ne rarată valori foarte aproapiate de 100% ARGB (diferențele sunt extrem de mici) și 95-96% DCI-P3 (ASUS declară 100% DCI-P3, mpsurătorile noastre find foarte puțin dub această valoare de top).

Ideal și pentru profesioniști? Color Uniformity

Bun, acum că am văzut culori extrem de bogate, dar se păstrează această acuratețe pe tot panoul, pe toată suprafața? Pentru a vedea dacă într-adevăr pot recomanda sau nu profesioniștilor aceste panouri, am fpcut testele de Color Uniformity pe patru setări de luminozitate (100$, 83%, 67% și 50% luminozitate).  Vă spun din capul locului că pe luminozitatea de 100% am văzut extrem de puține panouri care reușesc să păstreze culorile nealterate, în general.

La 100% luminozitate ZenBook PRO Duo se comportă cel mai bine, dar și aici deviațiile Delta E sunt mai mari de 2,5, adică în zonele cu roșu avem o deviație de culoare prea mare pentru editare profesionială de vârf.

La 83% luminozitate deja lucrurile se schimbă, ZenBook PRO Duo devine deja unealta ideală profesioniștilor – deviația Delta E rămâne sub 2,5 pe întreaga suprafață a panoului, în toate cele 9 zone măsurate de noi. Iese din zona roșie și ZenBook Flip S13 OLED UX371, dar cu valori Delta E totuși încă mari (două zone cu 3,2 și 4,2 Delta E)

Dar haideți să mai reducem un pic luminozitatea, că avem de unde și să vedem cum se mai uniformizează (dacă) culoarea la 67% luminozitate:

Veste bună este că după ZenBook PRO Duo 15 OLED, care ajunge la valori de invidiat (Delta E maxim 1,7, dar în multe zone avem 1 sau chiar sub 1), și ZenBook Flip S13 OLED UX371 ajunge pe lista profesioniștilor, Delta E maxim fiind 2,2-2,3.

Cât despre celelalte două modele, ZenBook 13 OLED UM325 și ZenBook Flip 13 UX363 OLED, acestea nu s-au calificat la capitolul uniformitate, dar să nu uităm că toate cele patru ecrane au o acuratețe a culorilor foarte bună (Delta E mediu între 0,70 și 1,65):

Uniformitatea luminozității

Și că tot am amintit de diferite setări în funcție de luminozitate, e momentul să vedem cât de uniform se păstrează însăși luminozitatea:

am observat o mică anomalie: unele panouri s-au comportat mai bine la 100% luminozitate, altele au afișat lumina mult mai uniform odată cu scăderea luminoziății la 67%. La 100% Cele două ZenBook-uri Flip s-au comportat exemplar. Dar să nu uităm că totuși un ecran de 15,6” are mereu deviații mari mari de luminozitate, deci cei 7-9% diferență de luminozitate la ZenBook PRO Duo 15 OLED reprezintă de fapt o valoare foarte bună pentru clasa sa.

La 67% toate cele 4 panouri ”strălucesc” și la propriu și la figurat la fel, însă aș scoate în evidență din nou ZenBook PRO DUO 15, ce nu depășește o deviație a luminozității de 5%!

Și țineți minte că orice valoare sub 10% nu se poate observa cu ochiul liber, unii au probleme în a observa chiar și vediațiile de 15%.

Concluzie

OLED-ul cunoaște o nouă revoluție. Iar liderul acestei revoluții pe laptop-uri este ASUS. Într-o lume în care toată lumea abandona parcă OLED-ul pentru MiniLED (până la MicroLED mai curge multă apă pe Dunăre), fugind de legendele urbane cu burn-in-ul, degradarea culorilor și a intensității iluminării (bine, după mii de ore și folosit laptop-ul cu luminozitate mare și ”neadecvat” se poate ajunge și acolo), remanența, mulți vendori au preferat să nu se complice și să meargă pe drumul cel mai sigur. Eu sincer cred că dacă aveți aplicații care trebuie să fie always on, nu puteți stinge ecranul și nici Screen-Saver-ul nu vă poate deranja, OLED-ul nu este pentru voi.

În schimb, dacă puteți respecta niște reguli simple, menționate în articol și lăsați laptop-ul așa cum l-a configurat ASUS deja, și adăugați și voi extra-setări pentru a ține pixelii aprinși cât și unde și cum trebuie, vă spun, vă veți bucura de fiecare (sub)pixel OLED.

Eu am analizat aceste patru laptop-uri din prisma profesioniștilor, pentru că OLED-ul te duce imediat cu gândul la high-end, calitatea supremă – evident, poate m-am dus prea sus, laptop-urile pentru creatori și profesioniștii foto-videografi încep (și începeau mereu) peste 10.000 Lei, este evident că nu putem avea aceeași așteptare de la un laptop de 4-5000 Lei, însă, noile laptop-uri minuscule ZenBook 13 și Flip 13 ne-au arătat că au ridicat stacheta pentru laptop-ul obișnuit, bun pentru activitățile de zi cu zi, punând presiune maximă pe laptop-urile NON-OLED al altori vendori care trebuie să facă față acestui nou challenge, mănușa ASUS este destul de grea, asta e clar.

Când vezi un laptop de 1,1-1,2kg, șasiu de aluminiu, cu o baterie atât de mare (67Whr) și autonomie de 8-12 ore (în funcție de rezoluție) și culori atât de frumoase, parcă brusc ies într-o lumină mai interesantă noile ZenBook-uri ASUS din gama 2021, nu?

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button