Am vizitat fabrica VAT din Arad, unde se produc componente pentru industria globală de semiconductori

Luni, pe 12 octombrie, am vizitat fabrica VAT de la Arad, una dintre puținele din România care are o legătură directă cu industria de semiconductori, și mă gândeam pe drum că, de-a lungul timpului, am vizitat mai multe fabrici de tehnologie din străinătate decât din România. Și nu cred că e vina mea, nu prea avem ce vizita la noi.

Am ajuns la fabrică în jurul orei 11.00 și am început, cum se întâmplă de obicei, cu o prezentare. Ne-a vorbit Alin Crețu, Director General al VAT România, asistat de Marius Han, directorul de HR, iar la final a urmat o sesiune scurtă de întrebări.

VAT Group AG, istoric și evoluție bursieră

Și dacă numele nu-ți spune mare lucru la prima vedere, e de înțeles. Compania mamă, VAT Group AG, este elvețiană. A fost fondată în 1965, cu sediul la Haag, în cantonul St. Gallen, și este listată din 2016 la SIX Swiss Exchange, sub simbolul VACN.

Potrivit datelor TradingView, acțiunile VAT Group au avut din 2017 până azi o evoluție puternic ascendentă, dar cu perioade de volatilitate, urcând de la aproximativ 100–150 CHF (franci elvețieni) la peste 600 CHF și recent au atins maxime de peste 700 CHF.

Și, punând lucrurile în perspectivă, Boom-ul AI explică o parte din expansiunea VAT din prezent, dar nu întregul parcurs. Evoluția companiei și a acțiunilor arată că trendul de creștere începuse înainte ca inteligența artificială să devină „main topic” în business pe tot mapamondul.

Producția VAT Group AG este împărțită în trei centre la nivel global. În Haag, Elveția, unde se află și sediul companiei, în Arad și în Penang, Malaezia.

Povestea fabricii VAT România

Hai să vorbim acum despre VAT în România. Compania este prezentă aici de peste douăzeci de ani, la început printr-un parteneriat cu firma arădeană Sysmec, care a debutat în 2001. În 2008, VAT a devenit acționar unic al Sysmec, iar din 2019 compania a luat numele VAT România.

Noua fabrică VAT din Arad a fost inaugurată în 2025 și are o suprafață de aproximativ 21.000 de metri pătrați. Dintre aceștia, în jur de 3.000 de metri pătrați sunt ocupați de camere curate, la standarde ISO 8 și ISO 9. Odată cu mutarea în noua clădire, suprafața de producție s-a triplat, iar capacitatea a crescut cu aproximativ 50%.

VAT România are în prezent peste 570 de angajați și a recrutat aproximativ 210 oameni numai în 2026. Compania estima, în momentul vizitei noastre, că va încheia anul cu aproximativ 630 de angajați. Joburile de producție sunt ocupate în principal de oameni din Arad și Timiș. Doar aproximativ 5-6% dintre angajați nu sunt din zonă și e vorba mai ales de persoane aflate în funcții regionale sau globale care pot lucra remote.

VAT România a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de aproximativ 219 milioane de lei, față de 152,4 milioane de lei în 2024, adică o creștere de peste 43% într-un singur an. Creșterea din 2025 a fost chiar peste ritmul mediu raportat de companie pentru ultimii ani, de aproximativ 30–35% anual, iar pentru 2027 VAT estimează un avans de circa 30% față de 2026.

Ce produce și care este legătura cu industria semiconductorilor

În prezent, fabrica VAT din România produce în principal componente și subansamble care sunt trimise către centrul VAT din Elveția. Din 2027, la Arad va începe producția a trei serii de valve finite.

Pentru asta, fabrica este în plină extindere cu aproximativ 800 de metri pătrați. Asta nu înseamnă că VAT renunță la producția de componente. Dimpotrivă, Alin Crețu spune că și această parte a businessului ar urma să continue să crească, în paralel cu integrarea produselor finite. Pe scurt, VAT România nu este doar o verigă care prelucrează componente trimise mai departe, ci urcă o treaptă în lanțul de producție.

Concret, VAT România produce componente și subansamble pentru valve de vacuum de înaltă performanță. Valvele astea izolează camerele de proces și permit controlul presiunii și al fluxurilor de gaze în interiorul echipamentelor folosite la fabricarea cipurilor. Fără asemenea sisteme, o bună parte dintre procesele de litografie, depunere și alte etape ale producției semiconductorilor nu ar putea funcționa în parametrii necesari.

Mai simplu spus, VAT produce componente esențiale pentru mașinile extrem de sofisticate cu ajutorul cărora sunt fabricate cipurile. Atunci când lucrezi cu procese de fabricație măsurate în nanometri, nu există „destul de curat”. Ai nevoie de medii extrem de bine controlate, cu un nivel foarte redus de contaminare și cu presiunea reglată cu o precizie foarte mare.

Valvele VAT sunt folosite și în alte industrii, precum producția de panouri fotovoltaice, ecrane sau instrumente optice, însă cea a semiconductorilor reprezintă principala miză pentru companie.

Vizita în fabrică

Fabrica VAT arată exact cum te-ai aștepta să arate una care produce componente pentru una dintre cele mai pretențioase industrii din lume: curată și tehnologizată. Noi n-am văzut decât o parte, dar ni s-a spus că în zona de producție sunt peste 65 de mașini CNC, strunguri și freze, folosite pentru prelucrarea cu precizie foarte mare a componentelor din aluminiu și inox. Fabrica mai are procese de sudură în vacuum, spălare de înaltă puritate, vulcanizare și asamblare în camere curate.

Și, contrar aparențelor, partea de spălare este mult mai importantă decât pare. Orice urmă de contaminare rămasă pe suprafața unei componente poate afecta ulterior produsul final, motiv pentru care piesele trec prin procese speciale înainte de a intra mai departe în lanțul de producție.

În momentul vizitei, fabrica VAT testa extinderea automatizării și avea un robot complet automatizat, cu planul de a ajunge la cinci până la sfârșitul anului. Iar pentru 2027, compania vorbește despre o nouă creștere a automatizării. Când se vorbește despre acest nivel de precizie, primul gând este că oamenii probabil au fost aproape complet scoși din ecuație și cea mai mare parte din muncă e făcută de roboți. Din fericire, nu este cazul aici. Mașinile CNC au cicluri automatizate, iar o parte din alimentarea cu materie primă este făcută robotic, însă o bună parte din activitate presupune încă intervenție umană.

Și înainte să trecem mai departe, să vă zic un lucru despre roboții industriali care mi s-a părut interesant. Din ce mi s-a explicat, ai în principiu două variante atunci când introduci un astfel de robot într-o fabrică: fie îl cumperi și îl programezi sau îl „antrenezi” intern pentru activitatea specifică de care ai nevoie, fie apelezi la un furnizor care livrează robotul împreună cu serviciile de integrare și configurare, astfel încât acesta să fie gata pentru sarcina respectivă.

Revenind, am văzut suficient de mulți angajați încât fabrica VAT să nu dea impresia unui spațiu industrial aproape gol, în care doar câțiva oameni supraveghează zeci de roboți. Și am mai remarcat ceva. Angajații mi s-au părut în mare parte tineri, iar numărul femeilor pe care le-am văzut părea cel puțin comparabil cu cel al bărbaților, dacă nu chiar mai mare. Este doar o observație din timpul turului, nu o statistică oficială, dar e o diferență prin comparație cu alte fabrici pe care le-am vizitat. În schimb, impresia că echipa este relativ tânără este susținută și de datele companiei. Marius Han, directorul de HR, ne-a spus că media de vârstă este de 39 de ani.

După ce am trecut prin hală, mi-a fost destul de clar că fabrica VAT din Arad nu este importantă doar prin taxele și impozitele pe care le generează sau prin faptul că România apare pe hartă ca parte a unui grup industrial global. Este importantă și direct pentru comunitatea locală, prin numărul de oameni pe care îi angajează și prin joburile tehnice pe care le creează sau le dezvoltă aici.

Un alt indicator al poziției companiei în economia locală este că în Topul Firmelor 2026, VAT România ocupă locul 1 în județul Arad la categoria „Operațiuni de mecanică generală”.

Fabrica VAT și Boom-ul inteligenței artificiale

Inteligența artificială este unul dintre principalele argumente invocate pentru creșterea industriei semiconductorilor și, implicit, unul din motivele extinderii VAT România. Mai multe centre de date și sisteme AI înseamnă o cerere mai mare de cipuri, iar asta duce la investiții în fabrici și echipamente de producție care folosesc inclusiv sistemele de vacuum VAT.

Compania estimează că piața semiconductorilor ar putea depăși 1,5 trilioane de dolari până în 2030, iar la nivel global sunt în construcție peste 140 de fabrici de cipuri.

Am întrebat și ce se întâmplă dacă actualul Boom AI încetinește sau bula AI, cum o numesc alții, se sparge. Alin Crețu a explicat că aproximativ 50% din portofoliul VAT România este legat de industria semiconductorilor, dar că asta nu înseamnă doar cipuri pentru AI. Cu alte cuvinte, fabrica VAT de la Arad profită de Boom-ul AI, fără să depindă în exclusivitate de el.

De ce a ales VAT Aradul

Mi-am pus și întrebarea de ce o companie elvețiană care lucrează pentru unele dintre cele mai sofisticate industrii din lume a ales să își extindă producția tocmai aici. E o întrebare legitimă într-un context în care România se confruntă cu incertitudini politice și energetice.

Auzim tot mai des despre scumpirea energiei, chiar Dacia a avertizat recent că uzina de la Mioveni își pierde competitivitatea și că o parte din producție ar putea fi mutată în alte țări. Nu sunt tocmai semnale care să inspire încredere unui investitor industrial.

Alin Crețu ne-a explicat înainte să-l întreb că alegerea Aradului ține de un cumul de factori:

• tradiția industrială și baza de specialiști din vestul României, dezvoltate inclusiv datorită industriei auto;
• poziția geografică, cu acces direct la autostradă și apropiere de lanțurile industriale din Europa Centrală și de Vest;
• costurile și securitatea energetică, fabrica își acoperă aproximativ 50% din necesar din surse regenerabile,
  prin panouri fotovoltaice și sisteme de recuperare a căldurii;
• nearshoring-ul, adică apropierea lanțului de furnizori de centrele europene de producție, inclusiv prin colaborări cu firme din România și din Europa Centrală și de Est;
• apartenența României la UE și NATO, văzută de companie ca un element de stabilitate pentru investițiile pe termen lung.

Concluzie

Am plecat de la Arad pe la 16.00 puțin mai optimist decât am venit și cochetând cu ideea: „Uite, mă, că se poate și în România!”. Am apreciat seriozitatea, profesionalismul și hotărârea celor de la VAT în ceea ce au construit și continuă să construiască acolo. Dar și detaliile dincolo de discursul corporatist, care, în multe alte cazuri, ajung să contrazică narațiunea oficială. Aici s-au sincronizat.

Nu mă înțelegeți greșit, VAT România nu e perfectă. Dar e genul acela de floare de la care începi să tragi speranța că, poate, poate vine primăvara.